cucuteni_dobrovat
Vasile Cotiuga

Dimensiune font:

„În Iaşi mai există cel mult 20 de arheologi, în instituţiile de cercetare ale statului”

| 01-02-2020 00:22

La Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, studenţii au posibilitatea de a opta între a studia activităţile umane din trecut, aplicate prin recuperarea şi analizarea culturii materiale şi a datelor de mediu lăsate în urmă, care includ artefacte, arhitectură şi peisaje culturale. Cu toate acestea, nu sunt foarte mulţi cei care doresc să se specializeze în arheologie, deoarece lipsesc perspectivele unei cariere în domeniu pe teritoriul ţării, din pricina lipsei de locuri de muncă în muzee, academii sau universităţi, urmare a lipsei de fonduri pe care statul le alocă cercetătorilor. Aceasta a fost şi tema discuţiei purtate cu conf. univ. dr. Vasile Cotiugă, muzeograf, politician şi profesor al Facultăţii de Istorie din cadrul UAIC.

- Spuneţi-ne, domnule profesor, cum a evoluat Departamentul de Arheologie al Facultăţii de Istorie din momentul în care a fost înfiinţat şi până în prezent?

- Lucrurile stau bine, dar în acelaşi timp stau şi rău. Stau bine din punct de vedere instituţional, deoarece prin lege există posibilitatea de a se organiza la Facultatea de Istorie, în cadrul a ceea ce numim foarte general „ştiinţă istorică”, Specializarea de Arheologie, chiar de la nivel de licenţă. Şi spre bucuria multor studenţi, acum aproape 15 ani s-a înfiinţat o specializare de sine stătătoare în domeniul arheologiei. Pentru ca programul acesta să fie desfăşurat şi finanţat din bugetul de stat este nevoie de o grupă de 25 de studenţi doritori să studieze această ştiinţă. Ţin minte că acest lucru s-a întâmplat doar într-un singur an, când au fost în jur de 28 de viitori studenţi care au aplicat la înscrierea la Facultatea de Istorie specializarea arheologică. Acela a fost primul an în care s-a reuşit întemeierea unei grupe complete la nivel de licenţă. După aceea nu au mai existat asemenea cazuri în care la fel de mulţi studenţi să aplice pentru a studia în acest domeniu. Au existat poate 15, până în 20 de aplicanţi, fapt care nu a mai permis să fie înfiinţată o grupă la licenţă care să funcţioneze independent de celelalte materii.

Avem program de masterat de multă vreme, acesta fiind susţinut atât de către Universitate, cât şi de Facultate, de către profesorii care predau la acest master, chiar dacă au fost moment când grupa era subţire, deoarece au fost momente când am avut înscrişi între 5 şi 7 studenţi, în total”.

- Dar cursurile de arheologie au continuat şi s-au diversificat...

- Asta nu înseamnă că în cuprinsul specilizării generale „Istorie”, la Facultatea de Istorie, nu s-au desfăşurat cursuri, seminarii şi laboratoare de arheologie. Acestea fac parte integrantă, să spunem, din programa de la această specializare şi îi privesc în special pe cei care parcurg anul întâi de studii şi pe aceia care optează pentru a studia arheologia mai departe. Pentru aceştia din urmă sunt cursuri speciale, în anul 3, de arheologie. Prin urmare, acest suport instituţional există oarecum atunci când vine vorba de pregătirea studenţilor în domeniul arheologiei la nivel de licenţă. Stăm, însă, şi mai bine la nivelul de masterat, pentru că în cadrul Facultăţii de Istorie există un program de master de „Arheologie, artă şi istorie antică”. Tema masteratului acoperă la modul general o paletă destul de largă, de la preistorie până la istoria antică, însemnând arheologie, izvoare scrise, istorie şi artă antică. Avem program de masterat de multă vreme, acesta fiind susţinut atât de către Universitate, cât şi de Facultate, de către profesorii care predau la acest master, chiar dacă au fost moment când grupa era „subţire”, deoarece au fost momente când am avut înscrişi între 5 şi 7 studenţi, în total.

- Care este stadiul în care se află în acest moment cursurile de arheologie din învăţământul superior ieşean şi în ce măsură mai sunt acestea frecventate de către studenţi?

- În mare parte, pe an, la nivel de licenţă absolvă în jur de 15 studenţi, dintr-un total de 60, care s-au orientat pe studierea istoriei antice şi a ştiinţelor arheologice. Dintre aceştia 15, aproximativ jumătate, poate mai mulţi, aleg să îşi continuie studiile şi să se specializeze în domeniul arheologiei la nivel de masterat. Aproape 80% dintre cei care îşi scriu dizertaţia, după aceea, se înscriu şi la doctorat, la aceeaşi specializare. Există profesori arheologi care au dreptul de conducere a unei specializări doctorale în domeniul arheologiei şi istoriei antice. Din acest punct de vedere, stăm bine. Dintr-o altă perspectivă aş putea spune că stăm cel mai bine din România, deoarece în anul 2006 am obţinut o finanţare de aproximativ 2,4 milioane de euro în cadrul aşa numitelor platforme de formare şi cercetare interdisciplinară. Noi organizând, la Facultatea de Istorie, împreună cu alte grupuri de profesori şi de specialişti de la alte facultăţi din universitatea noastră, precum arhezoologii şi arheobotaniştii de la Facultatea de Biologie şi grupul care lucrează în domeniul geneticii, profesorii de la Facultatea de Geografie, care se ocupă geomorfologie, de paleomediu, de cercetarea mediului înconjurător din vremurile trecute, apoi cu specilişti de la Facultatea de Fizică, mai ales pentru investigaţiile fizice asupra artefactelor descoperite în cadrul săpăturilor arheologice; şi, nu în ultimul rând, cu un nucleu foarte dinamic şi cu rezultate excepţionale, condus de profesorul Sandu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă.

Am reuşit la Universitatea noastră să închegăm o structură a învăţământului arheologic, lucru care la alte universităţi din ţară nu s-a reuşit. Au început, şi acolo datorită scăderii numărului de studenţi au fost nevoiţi să închidă programele de masterat în domeniul arheologiei, şi chiar şi de licenţă”.

- Facultatea de Teologie Ortodoxă...?

- O să vi se pară – poate - supspect, dar la Facultatea de Teologie există o specilizare pe ceea ce înseamnă Patrimoniu Cultural şi Restaurare, unde domnul profesor Sandu a fost titular la disciplinele legate de investigaţii chimice. El a creat acolo un grup şi un laborator foarte performant, care s-a alăturat acestui program şi astfel am pus bazele unui nucleu integrat de cercetare interdisciplinară în domeniul arheologiei, cunoscut prescurtat sub numele de „Arheoinvest”. Aşadar, structura educaţională este bine închegată şi există şi potenţialul de cercetare, care este bine echipat cu diverse tipuri de echipamente în vederea cercetării interdisciplinare, cred că în total aceste dotări au costat în jur de 3 milioane şi ceva de euro, ceea ce ne-a permis să facem cercetări arheologice în diferite zone din România, Europa şi din Rusia, Afganistan şi Iordania, unde există un potenţial arheologic foarte ridicat. Grupul care s-a format, un grup numeros, sprijinit foarte bine şi de către Universitate, s-a specializat în timp şi a făcut cercetări multiple, iar rezultatele nu au întârziat să apară, fiind un grup foarte activ cu publicaţii în marile reviste de arheologie din lume. Membrii grupului au publicat cărţi la edituri din Statele Unite, printre care se numără şi Editura Springer, şi au o colaborare foarte bună cu cei de la Oxford (Marea Britanie).

- Sunt şi actualii studenţi integraţi în acest grup de cercetare?

- Grupul este alcătuit din foşti absolvenţi care s-au dedicat arheologiei. Luna trecută, în decembrie, o tânără doctorandă, de la noi de la facultate, a fost angajată în cadrul acestui grup pe post de asistent de cercetare. Studenţii sunt integraţi în activităţile Arheoinvest din două perspective: pe de o parte sunt cei care îşi fac lucrările de licenţă, de masterat sau de doctorat, care colaborează cu specialiştii din platformă şi fac cercetări integrate împreună, şi cei care fac practică pe teren alături de specialişti.

- Există vreo diferenţă între învăţământul arheologic din Iaşi şi cel din celelalte oraşe ale României?

- Din păcate, exodul de tineri care au plecat la studii în străinătate a afectat şi numărul de studenţi care se înscriu la facultăţile româneşti, aflat în scădere. Mai mult decât atât, scăderea natalităţii începe să se simtă foarte bine şi în această dimensiune a noilor înscrişi la facultate, ceea ce, evident, raportându-se la o rată, scade şi numărul doritorilor de a face arheologie. Dar sunt studenţi care încă se înscriu, spre bucuria noastră, sunt. Vă spuneam că am reuşit la Universitatea noastră să închegăm o structură a învăţământului arheologic, lucru care la alte universităţi din ţară nu s-a reuşit. Au început, şi acolo datorită scăderii numărului de studenţi au fost nevoiţi să închidă programele de masterat în domeniul arheologiei, şi chiar şi de licenţă. Facultăţi de arheologie au mai rămas doar în centrele universitare mari, precum Cluj-Napoca, Bucureşti şi Timişoara. Restul au scăzut. Au scăzut mult oraşele precum Constanţa, Târgovişte şi Suceava, centru universitar foarte apropiat de zona noastră.

Cercetarea arheologică nu a fost niciodată liberalizată în România. Nu a fost niciodată oferită posibilitatea să fie înfiinţate firme private care să practice arheologia ca domeniu de cercetare, care să se autofinanţeze, să se finanţeze strict din proiecte de cercetare arheologică”.

- În ce măsură sunt integraţi studenţii şi absolvenţii pe piaţa muncii în domeniul arheologiei şi care sunt posturile pe care aceştia le-ar putea ocupa?

- Marea problemă a absolvenţilor de arheologie constă în faptul că până în acest moment practicarea arheologiei la noi se face doar de către instituţii de cercetare, majoritatea fiind de stat: fie ale Academiei Române, fie muzee judeţene, fie institute ale universităţilor, cum este şi Universitatea noastră care deţine acest colectiv numit Arheoinvest care s-a închegat ca un fel de institut de cercetare arheologică în cadrul UAIC. Fiind vorba de instituţii care sunt bugetate, din păcate nu există foarte multe locuri de muncă oferite de acestea, care să îi integreze pe toţi absolvenţii de arheologie. Şi acesta este un aspect pe care îl resimţim şi noi. Deoarece, spre surprinderea mea, dacă acum 20 de ani eu m-am apucat să studiez această ştiinţă din pură pasiune, fără să mă gândesc la viitor, în ultimii 5 ani am întâlnit întrebări ale studenţilor privitoare la posibilitatea de angajare în domeniu şi a câştigării unui venit care să asigure un trai decent, aspect care sugerează îngrijorarea studenţilor faţă de perspectiva unei viitoare cariere lipsite de viitor în domeniul arheologiei.

- Şi ce răspuns aveţi la toate aceste întrebări?

- La aceste întrebări nu am un răspuns, acum. Şi nimeni nu are un răspuns, pentru că structura acestor instituţii de cercetare arheologică nu permite atragerea tuturor studenţilor de arheologie, cu toate că, paradoxal, absolut toate aceste instituţii de cercetare duc lipsă de personal în cercetarea arheologică. Deoarece este vorba de instituţii de stat, lipsa de personal este direct proporţională cu lipsa unui buget care să faciliteze dezvoltarea. Cercetarea arheologică nu a fost niciodată liberalizată în România. Nu a fost niciodată oferită posibilitatea să fie înfiinţate firme private care să practice arheologia ca domeniu de cercetare, care să se autofinanţeze, să se finanţeze strict din proiecte de cercetare arheologică.

Dacă mâine s-ar începe lucrările pe autostrada Iaşi - Târgu Mureş, pe mai multe fronturi de lucru, noi nu am avea arheologi care să fie prezenţi să facă cercetare în timpul lucrărilor. De aceea, ar fi extraordinar de bine, să se modifice legislaţia în acest fel încât să permită firmelor să atragă spre angajare acest surplus de absolvenţi care vor putea efectua acest tip de cercetări arheologice cu caracter preventiv”.

- Este arheologia o disciplină mare consumatoare de resurse financiare?

- Arheologia este o consumatoare foarte mare de resurse pentru că numai deplasarea pe teren înseamnă să ai şi maşini de teren, să ai şi bani de deplasare, de motorină, să ai şi bani de diurnă şi aşa mai departe. Să ai şi noroc, uneori trebuie să ai şi noroc, iar arheologia se bazează mult pe noroc, dar şi pe ştiinţă. Dar arheologia este absolut necesară, în zilele noastre, pentru că există foarte multe lucrări de infrastructură naţională sau locală, există şi foarte multe lucrări de construcţii civile care necesită prezenţa arheologului pe durata acestora, mai ales când se intervine în pământ. De aceea, dacă mâine s-ar începe lucrările pe autostrada Iaşi - Târgu Mureş, pe mai multe fronturi de lucru, noi nu am avea arheologi care să fie prezenţi să facă cercetare în timpul lucrărilor. De aceea, ar fi extraordinar de bine, să se modifice legislaţia în acest fel încât să permită firmelor să atragă spre angajare acest surplus de absolvenţi care vor putea efectua acest tip de cercetări arheologice cu caracter preventiv. Este o piaţă foarte liberă care necesită o foarte mare forţă de muncă. O piaţă care a fost deschisă în Europa, şi foarte mulţi absolvenţi de ai noştri au plecat din ţară în momentul în care nu şi-au găsit un loc de muncă în aceste instituţii de stat. Iar cei mai mulţi dintre ei rămân acolo definitiv.

- Aşadar, arheologii nu pot fi integraţi pe piaţa muncii cu toate că nu există decât un număr foarte mic de absolvenţi la facultatea din Iaşi?

Nu, pentru că sunt vreo 11-12 facultăţi în toată ţara, iar în fiecare dintre acestea absolvă aproximativ 5 studenţi anual. Asta ar însemna un total de 50 de absolvenţi care nu pot fi integraţi într-un sistem bugetat. Singura speranţă constă într-o privatizare a sistemului, deoarece aceasta le-ar oferi studenţilor o perspectivă sigură a unei potenţiale viitoare cariere în domeniu. O privatizare a pieţei de muncă ar ridica şi numărul noilor înscrişi la Facultatea de Arheologie, fiindcă neclaritatea unui viitor îi împiedică pe mulţi tineri pasionaţi să îşi urmeze visul. În total, în Iaşi mai există cel mult 20 de arheologi angajaţi în funcţii oferite în instituţiile de cercetare ale statului: 7 la Universitate, 5 la Palatul Culturii şi încă vreo 7-8 la Institutul de Arheologie. Dar necesarul este mult mai mare. Spre exemplu, astăzi am fost căutat de două persoane fizice care au nevoie de supraveghere arheologică deoarece îşi construiesc nişte case. Acest tip de supraveghere necesită foarte mult timp, iar dacă stai să supraveghezi 10 case nu mai ai timp să mergi să supraveghezi lucrările mari.

A consemnat Daiana SFREDEL

 

 

 

 

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua
ULTIMA ORA

„Trebuie să arătăm că trăim într-o economie de piață, nu într-o societate de piață”
01/07/2020 10:21

     * dialog cu Joaquín Turmo Garuz, profesor de Macroeconomie şi Economie Internaţională la Facultatea de Economie si Afaceri din cadrul Universităţii din Barcelona   ...

„Riscăm să nu mai începem școala!” Dialog cu primarul municipiului Iaşi, Mihai Chirica
19/06/2020 11:37

  - Domnule primar, numărul tot mai mare de noi cazuri COVID-19 nu prea mai lasă mult loc relaxărilor... Alegerile locale, stabilite pentru finalul lunii septembrie, pot incurca şi mai mult sensibil ...

Mihai CHIRICA: „Traversarea munților cu autostrada, în zona Ditrău, va dura șapte ani!” VIDEO
09/06/2020 06:31

* dialog cu primarul municipiului Iaşi, Mihai Chirica - Domnule primar, in urmă cu cateva zile, primarii din regiunea Moldovei au fost convocaţi la Ministerul Transporturilor, unde li s-a prezentat tema &bd ...

VIDEO - MIHAI CHIRICA: „În competiția pentru ridicarea Spitalului Regional de Urgență vor veni 19 mari companii”
11/05/2020 14:32

  - Domnule primar, numărul persoanelor infectate este intr-o usoară crestere in regiunea Moldovei... Ce ne poate aduce această perspectivă deloc imbucurătoare, mă refer la anuntatele măsuri de rel ...

INTERVIU - „Este important ca imunizarea populaţiei să nu se facă prin trecerea prin boală, ci prin vaccinare”
07/04/2020 22:10

  * dialog cu prof. univ. dr. Doina Azoicăi, coordonatorul disciplinei de Epidemiologie din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr.T.Popa” Iasi, presedinte al Societătii Rom ...

INTERVIU îSoţii nu mai pot conveni divorţul doar prin încheierea unui acord de mediere
03/03/2020 20:42

Cuplurile care doreau să divorţeze şi aveau puse la punct toate aspectele legale, puteau apela la un mediator pentru o procedură simplificată. Însă, decizia de săptămana trecută a Înaltei C ...

„Va fi dificil ca oraşul să se dezvolte cu voturi pe criterii politice în Consiliul Local”
02/03/2020 00:00

- Domnule Botez, incheiaţi, in curand, un mandat de patru ani, care se adaugă celor 16 ani de activitate in slujba administraţiei ieşene. Dacă e să faceţi bilanţul acestor ultimi patru ani, cum i-a ...

10 REGULI de urmat în caz de CORONAVIRUS
25/02/2020 11:11

Departamentul pentru Situatii de Urgentă (DGSU) a transmis atentionări cu privire la posibila aparitie a Coronavirusului in Romania. "În materialele informative de mai jos, vă prezentăm măsuril ...

MARICEL POPA: „La toţi investitorii le spun că nu avem bani, dar o să ne descurcăm...”
22/01/2020 08:09

    * dialog cu Maricel Popa, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi     - Domnule preşedinte, ce a pierdut şi ce a caştigat Iaşul odată cu schimbarea guvernului? - A ...

MIHAI CHIRICA VIDEO-Poluarea a dublat, la Iaşi, numărul cazurilor de boli cronice respiratorii şi al celor de astm bronşic
20/01/2020 13:01

  * dialog cu primarul municipiului Iaşi, Mihai Chirica - Domnule primar, aţi reuşit să puneţi in dezbatere naţională – să-i spunem aşa, proiectul privind interzicerea inmatriculării a ...


CTP IASI- Totul pentru sanatatea ta!


CTP IASI- Totul pentru sanatatea ta!