Judecătorii nu sunt de acord cu împăcarea dintre doi soţi surdo-muţi

 Zicala aia cu „surdul n-aude, dar le potriveşte” zugrăveşte perfect cele întâmplate în casa familiei L. din şoseaua Naţională. Soţii Marian şi Lăcrămioara sunt amândoi surdo-muţi şi de la acest handicap a pornit tot scandalul domestic din seara de 24 ianuarie a.c. Femeia vorbea îndelung la telefon, Marian nu-i putea citi pe buze şi era convins că Lăcărmioara se conversează cu un alt bărbat. Degeaba i-a spus că discută cu sora ei, nu l-a convins. A urmat o criză de gelozie, el s-a enervat şi i-a blocat telefonul.

A doua zi, Lăcrămioara s-a dus la filiala ieşeană a Asociaţiei Naţionale a Surzilor din România şi le-a spus celor de-acolo că vrea să divorţeze. S-a întors acasă, i-a comunicat şi lui Marian decizia luată, ceea ce a dus la violenţe. El a izbit-o de calorifer, ea l-a lovit cu palmele peste cap, a ieşit apoi din locuinţă şi a chemat poliţia. Marian s-a trezit cu un ordin de protecţie provizoriu şi a fost nevoit să plece de-acasă pentru următoarele cinci zile.

Lăcrămioarei nu i-a trecut supărarea, a cerut în instanţă emiterea unui ordin de protecţie pentru o perioadă de şase luni şi a câştigat fără probleme. Însă, după nici două săptămâni, au apucat-o regretele şi s-a dus la Judecătorie ca să ceară revocarea ordinului. În sprijinul demersului, ea a susţinut că amândoi au o sănătate precară şi că doreşte sa fie împreună cu soţul ei pentru totdeauna. De data asta, n-a mai avut succes. „Calitatea procesuală activă într-o cerere de revocare a ordinului de protecţie este persoana împotriva căruia s-a emis ordinul de protecţie şi nu victima violenţei în familie, cum este în cauza de faţă”, au specificat magistraţii în hotărârea pronunţată alaltăieri. Aşa că au respins cererea de revocare. Marcel FLUERARU