Iașul proprietarilor se stinge

Iașul se află într-un punct de inflexiune pe care piața imobiliară îl ascunde tot mai greu sub statistici și comunicări optimiste. În timp ce specialiștii vorbesc despre o Românie care riscă să devină o țară de chiriași, realitatea din teren arată că acest scenariu nu mai este unul teoretic, ci un proces deja vizibil în marile centre urbane, inclusiv în capitala Moldovei.

Visul românesc al proprietății, cultivat timp de decenii și considerat una dintre puținele garanții de stabilitate pentru o familie, începe să se prăbușească sub presiunea unei piețe imobiliare care pare să fi scăpat de sub orice control. În timp ce prețurile apartamentelor cresc într-un ritm amețitor, salariile nu reușesc să țină pasul, iar accesul la o locuință proprie devine, pentru tot mai mulți tineri, o iluzie.

O analiză realizată de compania Frames lansează un avertisment care ar trebui să dea fiori autorităților: România, inclusiv Iașul, riscă să devină, în următorii ani, o țară de chiriași, dominată de fonduri de investiții, capital speculativ și algoritmi care decid prețurile locuințelor.

Fenomenul nu mai este limitat la București sau Cluj. El se vede deja în Iași, unul dintre orașele care au cunoscut cele mai agresive creșteri ale pieței imobiliare din ultimul deceniu.

O parte importantă din locuințele noi nu mai ajung la familii care caută un cămin

Prețurile apartamentelor din Iași au crescut accelerat în ultimii ani, într-un ritm care depășește cu mult evoluția veniturilor medii. Pentru un cumpărător obișnuit, ecuația financiară a devenit tot mai dificil de susținut: avansuri consistente, credite pe termen lung și costuri lunare care împing tot mai mulți tineri spre varianta închirierii sau a coabitării prelungite cu familia.

În paralel, o parte importantă din locuințele noi nu mai ajung la familii care caută un cămin, ci în portofoliile investitorilor. Estimările din piață indică faptul că, în anumite proiecte rezidențiale, chiar și 30–40% dintre apartamente sunt achiziționate în scop speculativ sau investițional, încă din faza de proiect. Acest tip de cerere împinge artificial prețurile în sus și reduce șansele cumpărătorilor finali de a intra pe piață în condiții accesibile.

Iașul devine astfel un spațiu în care două realități coexistă tot mai tensionat: pe de o parte, un oraș universitar și economic în expansiune, cu cerere ridicată de locuire; pe de altă parte, o piață imobiliară tot mai financiarizată, în care locuința nu mai este doar un bun esențial, ci și un instrument de plasare a capitalului.

În lipsa unor mecanisme de reglementare sau a unor politici publice coerente, diferența dintre venituri și costul locuirii se adâncește. Iar efectul este deja vizibil: pentru tot mai mulți ieșeni, accesul la o locuință proprie nu mai este un obiectiv natural al maturității, ci o opțiune amânată sau abandonată. Daniel BACIU