Iașul, printre puținele județe care au rezistat. România a pierdut 1,6 milioane de locuri de muncă

România a pierdut aproximativ 1,6 milioane de persoane ocupate între 1990 și 2024, însă impactul tranziției economice nu a fost același peste tot. În timp ce fostele mari platforme industriale s-au golit de muncitori, Iașul se numără printre foarte puținele județe care au limitat pierderile și au rămas un pol regional de dezvoltare.

O analiză realizată de o pubicație de profil arată că cele mai afectate județe au fost Hunedoara (-143.400 de persoane ocupate), Galați (-141.100), Prahova (-123.900) și Neamț (-116.500), urmate de Dolj, Caraș-Severin, Olt, Teleorman și Brăila. Sunt județele care au plătit cel mai scump prețul dezindustrializării și al lipsei unei reconversii economice.

Iașul, printre excepțiile României

În contrast cu această imagine sumbră, Iașul a pierdut doar aproximativ 20.100 de persoane ocupate în ultimii 35 de ani, una dintre cele mai mici scăderi din țară.

Mai bine decât Iașul au stat doar câteva județe – Botoșani (-14.400), Călărași (-14.700), Giurgiu (-4.800) –, în timp ce Ilfov (+217.500) și București (+487.200) sunt singurele care au înregistrat creșteri spectaculoase ale numărului de persoane ocupate.

Analiza arată că, alături de Cluj și Timiș, Iașul a devenit unul dintre puținii poli regionali care au reușit să atenueze efectele tranziției economice, atrăgând investiții, dezvoltând sectorul IT, serviciile și învățământul universitar.

Capitala a atras tot

Datele arată însă că adevăratul câștigător al ultimelor trei decenii rămâne zona București-Ilfov, care a concentrat împreună peste 700.000 de locuri de muncă suplimentare, în timp ce mare parte din restul țării a continuat să piardă populație activă.

Potrivit specialiștilor, lipsa unor poli regionali suficient de puternici și a infrastructurii moderne a făcut ca multe județe să nu își mai poată reveni după închiderea marilor platforme industriale.

Moldova, salvată de Iași

Autorii studiului subliniază că Moldova fără Iași ar fi fost una dintre cele mai afectate regiuni ale țării. Orașul a funcționat ca principal centru universitar și economic al regiunii, reușind să absoarbă o parte din forța de muncă și să limiteze declinul.

Chiar dacă nu a avut forța de atracție a Capitalei, Iașul rămâne unul dintre marile câștiguri economice ale României post-1990, într-un peisaj dominat de dispariția industriei grele și de migrația masivă a forței de muncă.

Datele arată că România nu doar a pierdut milioane de locuri de muncă, ci și-a mutat economia către câteva centre urbane, în timp ce numeroase județe au rămas captive într-un declin care continuă și astăzi. În acest peisaj, Iașul rămâne una dintre puținele excepții, confirmând statutul de principal motor economic al Moldovei și unul dintre cele mai dinamice centre de dezvoltare din țară.

 Daniel BACIU