Iașul pierde câte 20 de firme pe zi, după valul de restricții fiscale

Lovitură puternică pentru antreprenorii ieșeni și pentru economia locală. După ani întregi de modificări fiscale și restricții impuse regimului de microîntreprindere, bilanțul este dramatic: România a pierdut aproape 650.000 de microîntreprinderi față de recordul din 2022, iar la Iași numărul firmelor care ies din activitate continuă să crească alarmant.

Iașul intră în zona roșie: aproape 3.000 de firme au dispărut din circuit în doar cinci luni. Datele arată o deteriorare clară a mediului de afaceri din județ.

În perioada 1 ianuarie – 1 iunie 2026, la Iași au fost înregistrate aproape 3.000 de firme ieșite temporar sau definitiv din activitatea economică (suspendări, radieri, dizolvări și insolvențe), față de aproximativ 2.700 în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai grav, numărul firmelor nou-înființate nu mai reușește să compenseze pierderile. În primele cinci luni ale anului au fost înmatriculate doar 2.585 de noi entități, sub numărul celor care au dispărut din economie.

Iașul se află, și la acest capitol, în primele 20 de județe din România, depășind media națională.

SRL-urile dispar, PFA-urile explodează

Statisticile arată o schimbare spectaculoasă în comportamentul antreprenorilor.

În timp ce noile SRL-uri au scăzut de la 1.546 la 1.298, întreprinderile individuale au coborât de la 147 la 116,  numărul PFA-urilor a explodat: 832 în primele cinci luni din 2025, 1.159 în aceeași perioadă din 2026.

Tot mai mulți antreprenori aleg forme juridice mai simple și mai flexibile, în contextul schimbărilor fiscale repetate.

Prăbușire istorică a microîntreprinderilor

La nivel național, cifrele sunt fără precedent.

Numărul microîntreprinderilor active a coborât de la 912.875 în 2022 (nivel record), la doar 263.787 la 31 martie 2026.

Asta înseamnă o scădere de aproape 650.000 de microîntreprinderi în numai câțiva ani.

Principalul motiv îl reprezintă restricțiile fiscale introduse succesiv pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR: reducerea plafonului de venituri de la 1 milion de euro la 100.000 de euro, condiții mai stricte privind acționariatul, reguli privind numărul de angajați, limitarea fragmentării afacerilor.

În multe cazuri, companiile nu și-au încetat activitatea, ci au fost obligate să treacă la impozitul pe profit, un regim considerat mai costisitor pentru afacerile mici.

Numărul firmelor plătitoare de impozit pe profit a crescut de la 811.993 la finalul lui 2025 la 852.408 în martie 2026, confirmând migrarea masivă dinspre regimul micro.

Guvernul a introdus în acest an câteva măsuri de relaxare – precum extinderea termenului pentru angajarea unui salariat, posibilitatea revenirii la regimul micro și o bonificație de 3% pentru contribuabilii corecți –, însă efectele restricțiilor adoptate în ultimii ani continuă să se resimtă puternic.

Pentru antreprenorii din Iași, mesajul statisticilor este clar: presiunea fiscală și schimbările legislative au modificat radical peisajul afacerilor, iar ritmul în care firmele ies din piață începe să depășească ritmul în care apar altele noi.

Daniel BACIU