România, codașa UE: viața profesională, doar 32,7 ani

* țara noastră are cea mai redusă durată estimată a vieții profesionale din Uniunea Europeană * diferența față de media comunitară ajunge la aproape cinci ani, iar în cazul femeilor decalajul este și mai mare

România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în clasamentul duratei estimate a vieții profesionale. Indicatorul a rămas la 32,7 ani, cu 4,8 ani sub media europeană de 37,5 ani. La polul opus se află Țările de Jos, unde durata estimată a vieții profesionale ajunge la 44 de ani. Urmează Suedia, cu 43,4 ani, Danemarca, cu 42,6 ani, și Estonia, cu 41,5 ani. Peste pragul de 40 de ani se mai situează Irlanda, Germania și Finlanda. După România, cele mai reduse valori au fost înregistrate în Italia, cu 33 de ani, Bulgaria, cu 34,6 ani, Croația, cu 35,1 ani, și Grecia, cu 35,3 ani.

Femeile din România, sub pragul de 30 de ani

Diferențele dintre femei și bărbați sunt considerabile. În România, durata estimată a vieții profesionale este de 36 de ani pentru bărbați și de numai 29,1 ani pentru femei. Decalajul dintre sexe ajunge astfel la 6,9 ani, al doilea cel mai mare din Uniunea Europeană, după cel înregistrat în Italia, de 8,9 ani. Media europeană este de 39,5 ani pentru bărbați și 35,4 ani pentru femei.

România și Italia sunt singurele state membre în care durata estimată a vieții profesionale a femeilor coboară sub 30 de ani. În Suedia, femeile ar urma să participe pe piața muncii timp de 42,3 ani, iar în Țările de Jos timp de 41,9 ani.

Ce măsoară, de fapt, durata vieții profesionale

Indicatorul nu arată numărul efectiv de ani lucrați de fiecare salariat și nici vârsta la care o persoană se pensionează. Eurostat estimează câți ani ar urma să petreacă pe piața muncii o persoană care are în prezent 15 ani, dacă actualele condiții demografice și de ocupare se mențin.

În calcul sunt incluse atât perioadele în care persoana este angajată, cât și cele în care este șomeră, dar caută un loc de muncă. Nu sunt incluse perioadele în care persoana se află complet în afara populației active.

Valoarea redusă a României nu înseamnă, așadar, că salariații români muncesc mai puține ore sau că ies automat mai devreme la pensie. Indicatorul este influențat în special de participarea redusă a populației la piața muncii. Eurostat precizează că aproximativ 89,5% din diferențele dintre state sunt explicate de rata de participare la forța de muncă.

Viața profesională a europenilor s-a prelungit

La nivelul Uniunii Europene, durata estimată a vieții profesionale a crescut de la 35,2 ani în 2016 la 37,5 ani în 2025. Singura scădere importantă a fost consemnată în 2020, în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19.

Cele mai mari creșteri din ultimul deceniu au fost înregistrate în Malta, cu 4,9 ani, Ungaria și Irlanda, cu câte 4,2 ani, și Țările de Jos, cu 4,1 ani.

România se află printre statele în care evoluția a fost modestă. Între 2016 și 2025, durata estimată a vieții profesionale a crescut cu cel mult doi ani, la fel ca în Spania, Italia, Germania și Austria.

Dan DIMA