Ministerul recunoaște: profesorii cedează psihic! Burnout-ul face ravagii în școli

Ani la rând, profesorii au vorbit despre epuizare, stres, birocrație sufocantă și un volum de muncă din ce în ce mai greu de dus. Acum, pentru prima dată, Ministerul Educației admite oficial că burnout-ul există în sistemul de învățământ și că afectează cadrele didactice.

Numai că, dincolo de recunoașterea problemei, soluțiile propuse de autorități ridică numeroase semne de întrebare.

Într-o adresă transmisă Parlamentului, Ministerul explică faptul că profesorii epuizați trebuie să fie identificați de medicul de medicina muncii, care îi poate trimite la psiholog sau psihiatru dacă observă semne ale sindromului de burnout.

Cu alte cuvinte, primul răspuns instituțional la una dintre cele mai grave probleme din învățământ este... o evaluare medicală.

Profesorii spun că se sufocă în hârtii. Ministerul răspunde: „Vom digitaliza”

Burnout-ul este definit oficial drept o stare de epuizare fizică, emoțională și psihică provocată de stresul cronic de la locul de muncă.

Iar în școli motivele nu lipsesc. Ore la clasă, documente, rapoarte, ședințe, proiecte, evaluări, conflicte cu părinții, presiunea examenelor și lipsa personalului au transformat meseria de profesor într-una dintre cele mai solicitante din sectorul public.

Ministerul susține însă că o parte dintre aceste probleme vor fi rezolvate prin digitalizare.

Catalogul electronic, platformele informatice și evaluările digitale sunt prezentate drept soluții pentru reducerea birocrației care apasă pe umerii cadrelor didactice.

Responsabilitatea ajunge și la directori

Instituția transmite că directorii școlilor trebuie să împartă mai echilibrat atribuțiile și să se asigure că profesorii își efectuează concediile de odihnă.

De asemenea, profesorii pot apela la cabinetele de consiliere psihopedagogică din școli, unde pot beneficia de sprijin pentru gestionarea stresului și a conflictelor profesionale.

Ministerul promite și extinderea rețelei de consilieri școlari, astfel încât aceștia să poată acorda mai mult sprijin atât elevilor, cât și profesorilor.

Interpelarea parlamentară care a generat acest răspuns nu viza doar burnout-ul, ci și eliminarea sporului neuropsihic prin noua lege a salarizării.

Cu toate acestea, în răspunsul oficial, Ministerul evită complet subiectul.

Nicio explicație privind sporul. Nicio clarificare privind eventuale compensații financiare pentru cadrele didactice care lucrează într-un mediu cu un nivel ridicat de stres. Accentul cade exclusiv pe consiliere, formare profesională, controale medicale și digitalizare.

Documentul are însă o miză importantă. Pentru prima dată, Ministerul Educației vorbește deschis despre burnout-ul profesorilor și îl tratează ca pe un risc profesional real.

Doar că, așa cum reclamă mulți dintre cei aflați la catedră, epuizarea unui profesor nu poate fi tratată doar cu recomandări, platforme digitale și câteva ședințe de consiliere, mai acum, când volumul de muncă și presiunea din școli e în continuă creștere.

Carmen DEACONU