Rezistența la antibiotice, discutată de 400 de medici la Iași

Rezistența bacteriilor la antibiotice și riscul administrării inutile a acestor medicamente ajung în centrul unei ample dezbateri medicale organizate la Iași. Conferința PATINF începe jpi, 18 iunie, și aduce împreună peste 400 de medici primari, specialiști și rezidenți, într-un moment în care tratamentul infecțiilor severe devine tot mai complicat.

„Ne propunem să transformăm cele trei zile de sesiuni științifice și workshop-uri într-un hub autentic de inovație și schimb de bune practici”, a spus dr Florin Roșu, managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase „Sfânta Parascheva” din Iași și președintele conferinței.

Când bacteriile de pe o rană nu înseamnă infecție

Unul dintre avertismentele importante privește tendința de a confunda simpla prezență a bacteriilor cu o infecție care trebuie tratată.

„Leziunile cutanate sunt frecvent colonizate de bacterii, însă colonizarea nu înseamnă automat infecție. O rană poate avea bacterii pe suprafață fără ca organismul să fie atacat de o infecție care cere tratament antibiotic. Diferența este importantă, pentru că folosirea inutilă a antibioticelor poate produce reacții adverse și contribuie la apariția bacteriilor rezistente”, a spus prof. univ. dr. Egidia Miftode, de la Departamentul de Boli Infecțioase al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași și unul dintre președinții Comitetului Științific al conferinței. Afirmația atrage atenția asupra unei probleme majore: antibioticul nu trebuie folosit automat pentru orice rană pe care sunt identificate bacterii. Decizia aparține medicului și trebuie bazată pe semnele clinice, evoluția pacientului și, atunci când este necesar, pe rezultatele analizelor microbiologice.

Bacterii greu de tratat în spitale

Mai multe lucrări din program sunt dedicate bacteriei Klebsiella pneumoniae, implicată în infecții grave și cunoscută pentru capacitatea de a dezvolta rezistență la antibiotice.

O echipă medicală va prezenta evoluția rezistenței acestei bacterii într-un spital terțiar din nord-estul României, pe o perioadă de trei ani. Un alt subiect privește răspândirea unei tulpini rezistente la carbapeneme și încearcă să stabilească dacă fenomenul indică o circulație endemică sau apariția unor focare. Programul include și o analiză a pneumoniei produse de Acinetobacter baumannii. Autorii urmăresc rolul sepsisului, insuficienței respiratorii și disfuncției renale în creșterea riscului de deces. Medicii vor discuta și despre limitele testelor moleculare rapide. Aceste investigații pot scurta timpul până la diagnostic, însă rezultatele nu pot fi interpretate separat de starea pacientului și de celelalte teste efectuate. Și virusul HIV va intra în discuții, fiind programate lucrări despre persoanele diagnosticate târziu, rezistența la tratamentul antiretroviral, transplantul de organe, complicațiile metabolice și transmiterea de la mamă la copil. Teona SOARE