17% dintre locuitorii Iașului sunt născuți în afara granițelor actuale ale României!

* basarabenii rescriu demografia Iașului * un județ schimbat din temelii: românii de dincolo de Prut au dublat comune întregi * Iași - „acasă” pentru 132.000 de români veniți din Republica Moldova* cei mai mulți au ajuns aici în anul 2022 – 17.150, în timp ce în primele zece luni din acest an s-au stabilit la Iași 9.099 basarabeni

Județul Iași a devenit, în ultimii ani, una dintre principalele porți de intrare și de stabilire pentru românii născuți în Republica Moldova care au dobândit cetățenia română. Datele oficiale arată o realitate demografică spectaculoasă: unul din zece locuitori ai județului Iași este cetățean român născut peste Prut, iar în unele comune fenomenul a dus, practic, la dublarea populației rezidente.

Potrivit informațiilor furnizate de Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (DGEP) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, la data de 1 noiembrie 2025, numărul total al cetățenilor români născuți în Republica Moldova și care au domiciliul stabil pe raza județului Iași era de 132.400 de persoane, indiferent de vârstă. Datele provin din Registrul Național de Evidență a Persoanelor (RNEP) și au fost generate prin prelucrarea automată a informațiilor existente în sistem.

Raportat la populația totală a județului, cifrele sunt elocvente: peste 17% dintre locuitorii județului Iași sunt născuți în afara granițelor actuale ale României, majoritatea covârșitoare provenind din Republica Moldova.

Municipiul Iași, principalul pol de atracție

Așa cum era de așteptat, municipiul Iași concentrează cei mai mulți români născuți în Republica Moldova. Nu mai puțin de 68.871 de persoane și-au stabilit domiciliul în capitala Moldovei, ceea ce echivalează cu populația unui oraș de dimensiuni medii.

Explicațiile sunt multiple: accesul la universități, oportunitățile de angajare, infrastructura medicală, dar și rețelele deja formate de familie și prieteni. Iașul a devenit, pentru mii de basarabeni, nu doar un loc de tranzit, ci „acasă” în toată regula.

Surprizele apar însă atunci când analizăm distribuția pe unități administrativ-teritoriale. Comuna Scânteia ocupă un loc neașteptat de sus în clasament, cu 7.693 de cetățeni români născuți în Republica Moldova, o cifră care, raportată la populația totală, a dus la o creștere masivă a numărului de rezidenți.

Urmează Prisăcani – 5.518 persoane, municipiul Pașcani – 5.139, Costuleni – 4.779, Grajduri – 4.400 și orașul Hârlău – 3.725. De asemenea, comune precum Cozmești (3.672), Popești (2.699) sau Miroslava (2.287) au devenit adevărate comunități de adopție pentru românii veniți din Republica Moldova.

În unele cazuri, situația este cu adevărat spectaculoasă: la aceeași adresă figurează mii de persoane cu domiciliul stabil, fenomen explicat prin utilizarea adreselor unor imobile sau sedii pentru obținerea actelor, dar și prin legislația permisivă în materie de domiciliu și reședință.

Lista continuă cu Răducăneni (1.995), Valea Lupului (1.795), Ciurea (1.145), Rediu (1.020), Grozești (959) și Mironeasa (871).

Practic, nu există comună sau oraș din județul Iași care să nu aibă în evidențele populației cel puțin câțiva cetățeni români născuți în Republica Moldova.

La polul opus se află localități precum Fântânele, cu doar 2 persoane, Drăgușeni și Ciohorăni, cu câte 5, Roșcani – 6, Dagâța – 7 și Mădârjac – 9. Chiar și așa, prezența este una simbolică, dar confirmă caracterul generalizat al fenomenului.

Un impact major, dincolo de statistici

Dincolo de cifre, această migrație are un impact profund asupra județului Iași: asupra pieței muncii, sistemului educațional, serviciilor sociale și chiar asupra configurației politice și administrative. Mii de copii născuți în Republica Moldova sunt înscriși în școlile ieșene, iar numeroși adulți activează în domenii-cheie precum sănătatea, IT-ul, construcțiile sau educația.

Totodată, fenomenul ridică și probleme administrative: presiune pe infrastructură, dificultăți în planificarea serviciilor publice și nevoia de politici locale adaptate unei populații în continuă schimbare.

Un lucru este însă cert: județul Iași a devenit principalul punct de convergență pentru românii de peste Prut, iar această realitate demografică nu mai poate fi ignorată. Statisticile arată clar că legătura dintre cele două maluri ale Prutului nu mai este doar una simbolică sau istorică, ci una profund ancorată în viața de zi cu zi a comunității ieșene. Daniel BACIU