Încep examenele școlare. Iașul vrea să rupă bariera spre elita educațională

Iașul rămâne un caz interesant și, într-un fel, tensionat. Este un județ care performează constant peste medie, dar care încă nu reușește să rupă bariera spre nucleul absolut al elitei educaționale. Un județ aflat mai degrabă într-o competiție cu sine însuși și cu centrele mari ale țării decât cu restul regiunilor.

În România educațională de azi, diferențele dintre județe nu mai sunt simple variații statistice, ci conturează o adevărată hartă a inegalităților structurale, în care performanța școlară devine un indicator al dezvoltării regionale. Iar în această hartă, Iașul ocupă o poziție aparte: suficient de sus încât să conteze în elita națională, dar încă departe de nucleul dur al performanței absolute.

Vizibil distanțat de vârf, la Evaluare

La Evaluarea Națională 2025, peisajul este dominat clar de câteva centre care par să se desprindă de restul țării. Bucureștiul ajunge la un nivel spectaculos, de 94% elevi cu medii peste 5, în timp ce Clujul se menține aproape la același standard, cu 92,2%. Brăila, într-o evoluție surprinzătoare, urcă la 89,4% și confirmă tendința de consolidare a unor poli regionali de performanță.

În acest tablou, Iașul apare cu un rezultat solid, 84,7%, peste media națională, dar totuși vizibil distanțat de vârf. Este o poziționare care spune mai mult decât pare la prima vedere: Iașul nu este în zona de stagnare, dar nici în zona de excelență absolută. Este într-un „culoar intermediar” al performanței, unde competiția nu mai este cu județele slabe, ci cu adevărate centre de putere educațională.

Diferența devine mai clară când privim în oglindă extremele. La polul opus, județe precum Călărași (70,6%), Teleorman (72,4%) sau Mehedinți (72,6%) rămân mult în urma mediei naționale, ilustrând o Românie educațională fragmentată, în care distanța dintre regiuni este de peste 15 puncte procentuale. Între aceste două lumi, Iașul se află mai aproape de vârf, dar nu încă în el.

Iașul intră în zona de elită a țării, la Bacalaureat

Interesant este însă faptul că această imagine se schimbă când urcăm la nivelul Bacalaureatului. Aici, Iași capătă o altă greutate. Cu o rată de promovare de 82,7% în 2024–2025, Iașul intră în zona de elită a țării, aproape de Cluj (83,7%) și peste media națională de 77%. Diferența față de București devine mică, iar față de multe alte județe se transformă într-un avans clar și constant.

Această discrepanță între Evaluarea Națională și Bacalaureat spune ceva important despre structura educațională locală. Iașul pare să funcționeze mai bine la nivel liceal decât la nivel gimnazial, sugerând o rețea de licee puternice, capabile să ridice performanța finală a elevilor, chiar dacă baza de selecție nu este încă la nivelul celor mai puternice județe din țară.

În contrast, județe precum Cluj și București își păstrează poziția de vârf în ambele etape, funcționând ca adevărate ecosisteme educaționale complete, unde performanța este constantă de la gimnaziu până la finalul liceului.

În același timp, județe precum Călărași sau Teleorman rămân blocate în zona inferioară a clasamentului, cu rate de promovare semnificativ mai mici, ceea ce accentuează ideea unei Românii educaționale pe mai multe viteze, în care șansele nu sunt distribuite uniform.

Imaginea finală nu este una de stagnare sau de succes absolut

Privită în ansamblu, evoluția națională arată totuși o creștere generală a performanței, dar această creștere nu șterge diferențele, ci le reorganizează. În loc să apropie județele între ele, le reașază pe trepte mai bine definite: un vârf tot mai clar, un pluton stabil și o zonă de întârziere structurală.

În acest context, Iașul rămâne un caz interesant și, într-un fel, tensionat. Este un județ care performează constant peste medie, dar care încă nu reușește să rupă bariera spre nucleul absolut al elitei educaționale. Un județ aflat mai degrabă într-o competiție cu sine însuși și cu centrele mari ale țării decât cu restul regiunilor.

Astfel, imaginea finală nu este una de stagnare sau de succes absolut, ci de tranziție. Iașul rămâne într-o zonă de echilibru fragil între potențial și consacrare, între statutul de pol regional puternic și ambiția de a deveni unul dintre centrele dominante ale educației din România.

Iar examenele care bat la ușă ar putea constitui punctul de lansare.

Carmen DEACONU