„Centrele de zi” din județ cer 9,3 milioane de lei din bani publici

* pentru anul 2026, valorile sunt deja stabilite: peste 22.500 lei/an/copil pentru luna ianuarie și peste 31.000 lei/an/copil pentru restul anului * este vorba de copii vulnerabili, comunități sărace și 15 centre de zi din 11 comune, care depind aproape integral de fluxul constant de bani publici

Consiliul Județean se pregătește să aprobe un proiect de hotărâre cu impact financiar major: peste 9,3 milioane de lei direcționați către funcționarea centrelor de zi pentru copii din nu mai puțin de 11 comune.

Un mecanism „standardizat” ascunde însă o realitate mult mai complexă: un sistem de finanțare în care fiecare copil asistat social devine o unitate de cost, fiecare centru de zi o linie bugetară, iar fiecare comună un beneficiar dependent de fonduri județene pentru a-și menține în viață propriile servicii sociale.

Sistemul care rulează pe milioane: copilul devine „unitate de cost”

Conform documentației oficiale, finanțarea se calculează rigid, matematic, aproape impersonal: standard de cost per beneficiar înmulțit cu numărul de copii din fiecare centru.

Pentru anul 2026, valorile sunt deja stabilite: peste 22.500 lei/an/copil pentru luna ianuarie și peste 31.000 lei/an/copil pentru restul anului.

Este vorba de copii vulnerabili, comunități sărace și centre de zi care depind aproape integral de fluxul constant de bani publici.

Proiectul vizează nu mai puțin de 15 centre de zi răspândite în județul Iași - de la Aroneanu la Țibănești, din Miroslava până în Ciurea, Cotnari sau Tomești.

Centre cu denumiri emoționale, aproape simbolice - „Scufița Roșie”, „Dumbrava Minunată”, „Sfântul Stelian”, „Sfânta Parascheva”, „Sfântul Nicolae”… În spatele acestor denumiri cu rezonanță afectivă, se derulează însă un mecanism administrativ uriaș, în care fiecare centru trebuie să justifice anual sume consistente pentru a-și continua activitatea.

Jumătate din bani vin de la județ, jumătate din comune

Structura finanțării este aparent echilibrată - 4,68 milioane lei (aprox. 50%) vin din bugetul Consiliului Județean Iași, 4,69 milioane lei sunt acoperite de cele 11 comune.

Dar această „simetrie contabilă” nu arată și realitatea din spatele procesului: multe dintre aceste comune funcționează la limită bugetară, fiind dependente de transferuri și cofinanțări pentru a susține servicii sociale esențiale.

În timp ce, oficial, proiectul este justificat prin Legea 272/2004 privind protecția copilului și prevenirea separării de familie, nimeni nu arată cât din acești bani se transformă efectiv în servicii reale pentru copii și cât se consumă în aparatul administrativ necesar funcționării centrelor.

Pentru că în spatele fiecărui centru de zi nu stă doar un spațiu educațional, ci și personal angajat, cheltuieli de funcționare, birocrație, licențiere, raportări și evaluări permanente.

În plus, diferențele de rotunjire la nivel de mii de lei generează o abatere de 0,07%, considerată nesemnificativă administrativ.

Dar la scara unui buget de milioane, fiecare procent devine relevant, iar suma totală – 9.375.000 lei – reflectă un mecanism financiar în care precizia contabilă ascunde un volum uriaș de bani publici distribuiți anual.

În esență, proiectul CJ Iași nu este unul controversat în mod direct, ci se încadrează în legislația națională și are o justificare socială clară. Dar amploarea sumelor, dependența comunelor de finanțarea județeană și transformarea protecției copilului într-un sistem strict contabil devine cel puțin împovărătoare. E vorba, totuși, de un sistem complex care continuă să consume, an de an, resurse semnificative, sub promisiunea protejării celor mai vulnerabili copii din județul Iași.

Carmen DEACONU