„Ruralizare” administrativă fără precedent: Moldova ar putea pierde zeci de municipii, orașe și comune!

* dacă ar fi aplicate criteriile actuale din Legea 351/2001, Regiunea de Nord-Est ar suferi cea mai amplă „ruralizare” administrativă din țară, pierzând o parte considerabilă a statutului urban dobândit în ultimele decenii * ar dispărea 9 municipii, 18 orașe și 26 de comune, în timp ce doar 10 comune ar urca la statut de oraș * totodată, comunele periurbane din jurul Iașului ar deveni orașe emergente, confirmând fenomenul de suburbanizare și redistribuție a populației

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a finalizat o amplă analiză privind rangul localităților din România, pe baza datelor rezultate din Recensământul Populației din 2022. Rezultatele acestei analize au scos la iveală o discrepanță îngrijorătoare între statutul administrativ al multor localități și numărul efectiv al locuitorilor lor.
Pe scurt: prea multe orașe sunt prea mici pentru rangul pe care îl poartă.

Analiza MDLPA a fost realizată prin corelarea datelor statistice cu prevederile Legii 351/2001 privind Planul de Amenajare a Teritoriului Național. Această lege stabilește clar pragurile demografice pentru fiecare tip de localitate: municipiu - minimum 40.000 locuitori, oraș - minimum 10.000 locuitori, comună - minimum 1.500 locuitori.

Aplicând aceste criterii, situația devine alarmantă: din 103 municipii, 57 nu îndeplinesc pragul de populație, iar dintre cele 216 orașe, 146 sunt sub limita de 10.000 de locuitori.

Cu alte cuvinte, mai bine de jumătate din România urbană s-a „micșorat” demografic.
Dar nicăieri nu se resimte acest fenomen mai acut decât în Regiunea de Nord-Est, unde migrația, îmbătrânirea populației și lipsa investițiilor au produs o adevărată „deurbanizare” lentă.

Iașul — singurul județ cu potențial de creștere urbană

Dacă legea ar fi aplicată ad litteram, în Regiunea de Nord-Est (județele Iași, Suceava, Botoșani, Neamț, Bacău și Vaslui) ar dispărea 9 municipii, 18 orașe și 26 de comune, în timp ce doar 10 comune ar urca la statut de oraș.

În județul Iași, paradoxal, s-ar înregistra și cele mai mari pierderi, dar și cele mai mari câștiguri: municipiul Pașcani (30.766 locuitori) ar pierde statutul de municipiu, iar orașele Târgu Frumos (9.597) și Podu Iloaiei (8.992) ar redeveni comune. Doar Hârlăul, cu 10.231 locuitori, s-ar menține la limită. În schimb, zona metropolitană Iași ar urca spectaculos.
Comune precum Miroslava (28.534 rezidenți), Ciurea (17.254), Valea Lupului (14.510), Holboca (13.697), Tomești (12.169) și Belcești (10.231) ar deveni orașe în toată regula, reflectând procesul de urbanizare periurbană care a înconjurat municipiul reședință în ultimii zece ani.

Suceava — cel mai afectat județ

La polul opus, Suceava ar fi cel mai grav lovit de eventualele reclasificări.
Patru dintre cele cinci municipii – Câmpulung Moldovenesc, Fălticeni, Rădăuți și Vatra Dornei (12.578 locuitori) – nu ating pragul legal.
Opt dintre cele unsprezece orașe au sub 10.000 de locuitori, iar unele, precum Solca (2.405 locuitori), sunt la nivelul unui sat mediu.

Singurele care ar putea câștiga statut urban sunt Marginea și Șcheia, două comune în plină expansiune, aflate la periferia reședinței de județ.

Bacău, Botoșani, Vaslui, Neamț: pierderi masive, puține speranțe

În Bacău, municipiile Onești și Moinești ar trebui retrogradate la rang de oraș, iar Slănic Moldova, cu doar 4.011 locuitori, ar redeveni comună.
Comuna Dofteana ar urca la limită, cu 10.236 locuitori.

În Botoșani, municipiul Dorohoi ar pierde rangul, iar trei orașe – Bucecea, Săveni și Ștefănești – ar deveni comune. Nicio comună nu are suficienți locuitori pentru a urca în rang.

La Vaslui, municipiul Huși (25.045 locuitori) și orașele Murgeni și Negrești ar coborî la statut inferior, iar șapte comune ar dispărea administrativ, având sub 1.500 de locuitori.

În Neamț, municipiile își păstrează statutul, însă Bicaz (6.106 locuitori) și Roznov (8.133) ar redeveni comune, în timp ce Săbăoani, cu peste 10.000 de locuitori, ar putea deveni oraș.

O reformă cu efecte în lanț: pierderi de fonduri și locuri de muncă

Efectele unei asemenea „recalibrări administrative” ar fi dramatice.
Asociația Orașelor din România (AOR) avertizează că pierderea statutului urban ar însemna excluderea automată de la majoritatea fondurilor europene, întrucât viitoarele programe de finanțare sunt concepute cu o alocare de 75% pentru mediul urban și de 25% pentru mediul rural. „Ar fi o problemă foarte mare dacă multe orașe s-ar transforma în comune. Nu ar mai putea accesa fondurile europene dedicate dezvoltării urbane, iar multe comunități ar fi condamnate la stagnare”, au precizat reprezentanții AOR.

Totodată, retrogradarea ar însemna reducerea numărului de posturi în instituțiile publice locale, ceea ce ar genera pierderi de locuri de muncă, mai ales în administrația locală și în serviciile publice urbane.

Asociația Orașelor intenționează să înainteze Guvernului o propunere prin care pragurile de populație să fie ajustate în jos, în concordanță cu evoluția demografică a ultimului deceniu. Scopul este ca localitățile să-și păstreze statutul administrativ actual și, implicit, accesul la resursele europene.

Pe de altă parte, specialiștii în dezvoltare regională atrag atenția că menținerea „pe hârtie” a unor orașe cu doar câteva mii de locuitori nu face decât să prelungească artificial o realitate demografică și economică deja depășită.

Ceea ce se conturează, în esență, este o ruralizare administrativă masivă a regiunii Moldovei.
Migrația externă, declinul natalității și lipsa de investiții au transformat o bună parte din fostele orașe industriale în localități cu profil rural.

În același timp, zonele periurbane din jurul Iașului, Bacăului și Sucevei se extind rapid, devenind noile centre de atracție urbană.
Această inversare a tendințelor — scădere în nucleele urbane tradiționale și creștere în comunele-satelit — arată o reconfigurare a geografiei urbane a Moldovei.

Între lege și realitate

România anului 2025 nu mai seamănă cu cea din 2001, când s-au stabilit criteriile pentru rangul localităților.
Aplicarea mecanică a legii, fără adaptare la realitățile demografice actuale, ar condamna jumătate din Moldova la un statut rural și la pierderea fondurilor de dezvoltare.
Dar, pe de altă parte, menținerea unor „orașe fantomă”, fără industrie, fără tineri și fără perspectivă, este o formă de autoamăgire administrativă.

Adevărul se află undeva la mijloc: este nevoie de o reformă rațională, bazată pe potențialul economic real al fiecărei localități, nu doar pe numărul de locuitori.
Altfel, riscăm să transformăm cea mai populată regiune a României — Nord-Estul - în cea mai mare „comună” a Europei.

Daniel BACIU