„Super-gripa” i-a doborât pe ieșeni

* termenul de „super-gripă” nu are fundament medical, spun specialiștii: în România circulă gripa A(H3N2), cu debut brusc și simptome puternice * o dată cu dublarea cazurilor raportate la nivel național la început de decembrie, valul se simte tot mai clar și în Iași, prin prezentări mai numeroase la triaj și prin îmbolnăviri rapide în colectivități

„Super-gripa” a devenit un cuvânt-umbreluță care circulă rapid în conversațiile de iarnă, dar medicii atrag atenția că nu vorbim despre o boală nouă, separată, cu statut medical distinct. Este, de fapt, gripa sezonieră, așa cum apare în fiecare an, doar că în acest moment se vede o intensificare clară a cazurilor și, odată cu ea, o presiune tot mai mare pe camerele de gardă. În România, analiza epidemiologică pentru săptămâna 49 din 2025 (1–7 decembrie) indică debutul sezonului gripal, cu 3.018 cazuri de gripă clinică raportate la nivel național, dublu față de săptămâna anterioară, când fuseseră 1.504. Pe fondul acestor creșteri, e firesc ca și în Iași, ca în toate orașele mari cu trafic intens, școli aglomerate și multă viață în spații închise, să se simtă mai repede valul: în familie, la serviciu, în colectivități și în triajul spitalelor.

Explicația ține de virusul care circulă acum. Medicii vorbesc despre o subcladă a virusului gripal A, tulpina H3N2 (menționată ca subclada K), asociată cu debut brusc și simptome puternice. Asta nu schimbă „definiția” gripei, dar poate face ca episoadele să fie mai zgomotoase: febră mare, dureri musculare și articulare, tuse și o alterare rapidă a stării generale, uneori într-un interval foarte scurt. De aici și impresia oamenilor că ar fi „altceva” sau „mai mult decât gripă”, deși tabloul clinic rămâne, în esență, cel cunoscut.

Virusurile gripale de tip A sunt clasificate după două proteine de pe suprafața lor, hemaglutinina (H) și neuraminidaza (N), de unde și numele H3N2. În timp, virusul poate suferi modificări, unele mai mici („drift”) și altele mai mari („shift”), iar aceste variații pot influența eficiența vaccinului de la un sezon la altul. Chiar și când potrivirea nu este perfectă, ideea centrală rămâne aceeași: vaccinarea are rolul de a reduce riscul formelor severe și al complicațiilor, iar un sezon cu acoperire vaccinală mai bună tinde să fie mai „liniștit” decât unul în care puțini se protejează.

Diferența dintre gripă și o răceală obișnuită este, în primul rând, viteza și forța cu care te doboară. Gripa poate imobiliza la pat în mai puțin de 24 de ore, cu febră, tuse și dureri difuze în tot corpul, iar fiecare organism răspunde diferit în funcție de vârstă, imunitate și bolile preexistente. La persoanele vulnerabile – în special vârstnici și pacienți cu afecțiuni cronice – riscul este ca boala să coboare în plămâni și să ducă la complicații, inclusiv insuficiență respiratorie. Medicii atrag atenția și asupra manifestărilor sistemice: durerile musculare sunt foarte frecvente, iar în unele cazuri pot apărea palpitații, tahicardie sau dureri în zona inimii, pentru că virusurile gripale pot afecta și mușchiul cardiac, deși aceste situații nu sunt regula, ci excepții care trebuie evaluate medical.

În mijlocul sezonului, mesajul care merită ținut minte la Iași, la fel ca oriunde, este unul simplu: termenii senzaționali nu ajută, dar recunoașterea rapidă a simptomelor și conduita corectă da.  „În ultima săptăână doar cu câte jumătate de clasă am făcut ore. Este ceva de spaimă”, a spus un cadru didactic de la o școală din Iași, precizând că situația nu este punctuală, ci se regăsește în multe clase și unități școlare. Dacă debutul este brusc, cu febră mare, dureri intense și stare generală proastă, e mai prudent să te gândești la gripă, să limitezi contactele, să ceri sfatul medicului și să nu tratezi „după ureche”. Prevenția rămâne, pragmatic, cel mai bun pariu al iernii: vaccinarea pentru cei care au indicație, igiena și aerisirea în spații închise, plus atenție la semnele de agravare, mai ales la persoanele cu risc.

Clara DIMA