Peste 1.000 de elevi de clasa a IV-a din Iași au intrat în competiția pentru un loc în clasa a V-a la colegiile considerate de top. Dincolo de rezultate, contestații și liste anonimizate, examenul arată cât de devreme începe presiunea performanței școlare.

Pentru elevii de clasa a IV-a, examenul nu înseamnă doar probe la română și matematică. În multe familii, el a devenit un test de rezistență, cu emoții, pregătire suplimentară, contestații și așteptarea rezultatelor finale. Miza este mai mare decât un loc într-o clasă. Concursul arată o realitate tot mai vizibilă în Iași: performanța școlară începe tot mai devreme, iar presiunea ajunge la copii înainte de adolescență.

Examenul care începe înainte de gimnaziu

La doar 10 ani, elevii au susținut probe pentru admiterea în clasele de gimnaziu ale unor colegii precum „Mihai Eminescu”, „Vasile Alecsandri”, „Costache Negruzzi” sau Colegiul Național Iași. Calendarul testărilor pentru înscrierea în clasa a V-a, anul școlar 2026–2027, a fost publicat de Inspectoratul Școlar Județean Iași, iar primele concursuri au fost programate pe 9 mai 2026.

Unele unități au publicat subiecte, bareme și rezultate inițiale în aceeași zi, iar perioada de contestații și validarea finală au prelungit tensiunea pentru părinți și copii. La Colegiul Național „Mihai Eminescu”, pentru anul școlar 2026–2027 au fost disponibile 35 de locuri rămase libere, pe care s-au înscris 150 de elevi, potrivit datelor publicate în presa locală.

La Colegiul Național „Vasile Alecsandri”, oferta educațională pentru clasa a V-a a fost de 84 de locuri, iar presa locală a consemnat 560 de elevi înscriși, adică o concurență de peste șase candidați pe loc. La Colegiul Național „Costache Negruzzi”, selecția pentru clasa a V-a a inclus două probe scrise, la limba română și matematică, organizate prin concursurile „Ionel Teodoreanu” și „Traian Lalescu”.

„Una este să ai foarte bine la școală, alta să dai un asemenea examen”

Pentru mulți părinți, admiterea în clasa a V-a a scos la iveală o diferență greu de gestionat: un copil cu rezultate foarte bune la clasă nu este neapărat pregătit pentru ritmul unui concurs dur. Selecția cere viteză, concentrare, antrenament și rezistență emoțională. Iar toate acestea vin la finalul ciclului primar, într-un moment în care copiii abia se pregătesc să intre la gimnaziu.

„A fost o verificare la sânge. Una este să ai foarte bine la școală, alta este să dai un asemenea examen. Fiica mea a optat pentru Eminescu, s-a clasat pe o poziție bună, dar așteptăm validarea finală”, a spus Ioana, mama unei eleve de clasa a IV-a.

La fel ca și ea, sute de familii au trecut prin aceleași emoții. „Copila mea a optat pentru Alecsandri, a luat o notă foarte mare la română, iar la matematică am făcut contestație. Este un concurs inuman și pentru elevi, și pentru profesorii corectori, și pentru părinți”, a completat Vladimir, tatăl unei alte eleve de clasa a IV-a.

Meditațiile au devenit normalitate pentru copii

În jurul acestor concursuri s-a format, în ultimii ani, o piață paralelă a pregătirii. Meditațiile la română și matematică încep uneori cu mult înainte de finalul clasei a IV-a, pentru ca elevii să intre din timp în ritmul subiectelor de concurs. Pentru familii, costul nu este doar financiar. Copiii merg la școală, fac teme, apoi continuă cu teste, probleme și compuneri. Weekendurile devin zile de simulare, iar vacanțele sunt folosite pentru recuperare sau pregătire accelerată.

Pentru părinții care nu își permit meditații, competiția devine și mai dificilă. Copilul nu concurează doar cu alți copii, ci cu un întreg sistem de pregătire suplimentară. În acest fel, admiterea la clasa a V-a ajunge să măsoare nu doar nivelul elevului, ci și resursele familiei: timp, bani, disponibilitate emoțională și acces la profesori buni.

Performanță sau anxietate școlară?

Iașul are o tradiție puternică a performanței școlare. Colegiile mari au format generații de olimpici, profesori valoroși și absolvenți care au ajuns în universități importante. Problema apare atunci când performanța nu mai este legată de curiozitate și dezvoltare, ci de presiune.

„La 10 ani, un copil poate ajunge să creadă că un punctaj îi decide valoarea. Nu mai vorbim doar despre școală, ci despre anxietate, comparații și frica de a nu rata startul”, a spus Elena T., mama unui alt elev care a susținut concursul.

Admiterea în clasa a V-a nu mai este doar o etapă educațională. A devenit un fenomen social care scoate la suprafață diferențele dintre familii, frica de a „rămâne în urmă” și lipsa de încredere într-un parcurs școlar obișnuit.

În spatele fiecărei liste de rezultate sunt copii care au învățat luni întregi, părinți care au plătit meditații și familii care au trăit examenul ca pe o miză decisivă. În spatele fiecărei contestații este, de fapt, aceeași întrebare: câtă presiune poate duce un copil de 10 ani pentru a intra într-o școală bună?

Iașul are copii performanți. Dar are și copii obosiți. Iar admiterea în clasa a V-a arată că balanța începe, tot mai des, să încline spre epuizare.

Clara DIMA