Adolescență de fițe. Generația TikTok cheltuie până la 1.000 lei/lună pe frumusețe și sănătate

* la Iași, adolescența arată tot mai mult ca un „pachet” de consum adult: skincare, servicii de beauty, abonamente la sală, suplimente * nu e o schimbare care se vede într-o singură cheltuială mare, ci în suma micilor obiceiuri devenite normale într-o generație crescută în ecran, unde „a fi bine” înseamnă, înainte de orice, să arăți bine

Iașul are toate condițiile pentru acest tip de maturizare pe repede-nainte: populație tânără, infrastructură comercială puternică, cultură a comparației vizibile și acces la trenduri globale în timp real. Adolescenții trec zilnic prin locuri în care imaginea se vinde: mall, cafenele, săli de fitness, saloane, magazine cu rafturi întregi de skincare. Apoi, acasă, telefonul continuă: tutoriale, „glow up”, liste cu „must-have”, promisiuni rapide și ideea că un corp sau un ten „corect” e un semn de maturitate și control.

Ritualul începe adesea cu pielea. Rutinele de îngrijire, cândva simple, devin la 14–16 ani un mini-laborator cu seruri, acizi, măști, ingredientul la modă și panica de a nu rata ceva. În Iași, tentația e dublată de accesul ușor la servicii de beauty care, luate separat, par mici, dar adunate lunar schimbă bugetul. Un pensat de 45–55 lei, o laminare de gene sau sprâncene de 150–160 lei, epilări punctuale, diverse întrețineri care se repetă și se normalizează — toate construiesc treptat un cost constant al „look-ului”.

Urmează corpul ca proiect. În Iași, mersul la sală a devenit pentru mulți adolescenți un semn de identitate: „lucrez la mine”, „am disciplină”, „îmi fac corpul”. Iar disciplina, de regulă, se cumpără în abonament: există pachete locale în jur de 175–230 lei, inclusiv opțiuni pentru elevi sau studenți. Sportul, în sine, poate fi o soluție excelentă pentru sănătate și echilibru. Există pachete locale de antrenor personal în care 8 ședințe pornesc de la 500 lei și 12 pot ajunge la 750 lei, peste abonamentul de sală. Presiunea apare când sala nu mai e despre mișcare, ci despre validare rapidă, poze în oglindă, comparație, standarde imposibile și sentimentul că valoarea personală se măsoară în „definiție”. Într-un oraș competitiv, unde performanța școlară e deja intensă, corpul devine uneori singurul loc în care „rezultatul” pare imediat.

Apoi intră suplimentele, partea care promite „optimizare”: creatină, proteine, pre-workout, vitamine „pentru energie”. În online, limbajul sună aproape medical și îi face pe adolescenți să se simtă „serioși”, „maturi”, ca și cum ar gestiona un proiect de adult. În realitate, e și o cheltuială în plus, ușor de justificat emoțional: dacă vrei rezultate, „trebuie”. O creatină de 300 g, de exemplu, poate fi în jur de 80–100 lei, iar dacă apar și alte produse, coșul crește repede și poate ajunge până la 1.000 lei/lună.

Totul este alimentat de rețelele sociale, iar aici termenul „Generația TikTok” nu e doar o metaforă. Un studiu World Vision arată cât de centrală e platforma în viața adolescenților și cât de puternic poate modela reperele lor. În acest peisaj, maturitatea e reambalată ca imagine: „self-care” devine obligație, rutina devine statut, iar „a avea grijă de tine” se confundă ușor cu a cumpăra constant lucruri care te apropie de un ideal vizual.

Miza nu e să transformăm grija de sine într-un dușman. E normal ca un adolescent să vrea să arate bine și să se simtă bine. Problema apare când grija se transformă în anxietate, când disciplina devine pedeapsă și când adolescența ajunge să fie trăită ca un proiect de perfecțiune.

Teona SOARE