Alertă maximă pentru ieșeni. Escrocherie cu falși polițiști

Un apel telefonic aparent oficial poate lăsa o persoană fără economiile strânse într-o viață. Poliția Română avertizează asupra unei escrocherii în care infractorii se prezintă drept polițiști, trimit acte falsificate și îi conving pe oameni că banii lor trebuie retrași sau transferați pentru a fi „protejați”. Avertismentul îi vizează și pe ieșeni, după ce Poliția Iași a atras recent atenția că fraudele bancare bazate pe manipulare devin tot mai sofisticate.

Apelul care începe cu un credit făcut pe numele victimei

Schema începe, de regulă, cu un apel telefonic. Persoana de la celălalt capăt al firului se recomandă drept polițist, procuror, angajat al unei bănci sau reprezentant al unei instituții publice.

Victimei i se spune că o persoană necunoscută ar fi încercat să contracteze un credit pe numele său, că au fost descoperite tranzacții suspecte ori că datele sale de identitate sunt folosite într-o anchetă privind o fraudă financiară.

Povestea este construită astfel încât persoana sunată să nu aibă timp să verifice informațiile. Escrocul folosește termeni precum „dosar penal”, „anchetă”, „probe”, „confidențialitate” sau „blocarea conturilor” și cere luarea imediată a unei decizii.

Poliția Română arată că infractorii exploatează teama oamenilor de pierderea banilor și de eventuale probleme cu legea. În unele cazuri, un prim apel de la presupusa „poliție” este urmat de un al doilea apel de la o falsă bancă, pentru ca întreaga poveste să pară confirmată.

Legitimații și documente false trimise pe WhatsApp

Pentru a câștiga încrederea victimei, escrocii mută discuția pe WhatsApp și trimit fotografii cu legitimații de polițist, adrese oficiale, citații sau documente care poartă antetul și însemnele unor instituții publice.

Actele sunt falsificate, dar pot părea autentice pentru o persoană speriată și presată să răspundă imediat. Uneori sunt folosite numele unor polițiști adevărați, numere false de legitimare și articole de lege introduse într-un limbaj birocratic convingător.

Nici numărul afișat pe ecranul telefonului nu reprezintă o garanție. Prin tehnica numită „spoofing”, infractorii pot falsifica numărul sau numele apelantului, astfel încât pe ecran să apară denumirea unei bănci, a Poliției sau a unei alte instituții. Poliția Română avertizează că identitatea afișată poate fi falsificată chiar dacă apelul pare să vină de la un număr românesc.

O femeie și-a predat toate economiile într-un parc

În cazul prezentat în noul avertisment al Poliției Române, o femeie a fost convinsă că o altă persoană i-ar fi folosit identitatea pentru a contracta un credit de valoare mare.

Speriată de presupusele consecințe, victima și-a retras toate economiile din bancă și le-a predat unui necunoscut într-un parc din Sectorul 2 al Capitalei. Escrocii i-au spus că operațiunea ar face parte dintr-o procedură oficială.

Femeia și-a dat seama că este înșelată abia când i-au fost ceruți alți bani. A sunat la 112, iar polițiștii au organizat un flagrant și l-au prins pe tânărul trimis să ridice următoarea sumă.

Cazul s-a produs în București, însă metoda poate fi aplicată oriunde în țară. Numerele sunt apelate de la distanță, documentele sunt transmise electronic, iar persoana trimisă să ridice banii poate fi doar ultima verigă a unei rețele.

Poliția Iași: timpul scurs poate decide dacă banii mai sunt recuperați

La începutul lunii iunie 2026, subcomisarul Florin Zaborilă, din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Iași, avertiza că fraudele bancare online și telefonice devin tot mai sofisticate.

Atacatorii folosesc apeluri false, reclame înșelătoare și chiar înregistrări generate cu ajutorul inteligenței artificiale pentru a obține date personale, parole, coduri de autentificare sau acces la conturile bancare.

În momentul în care o persoană bănuiește că a fost înșelată, prima măsură trebuie să fie blocarea conturilor și a cardurilor, direct din aplicația bancară sau prin apelarea serviciului oficial al băncii.

„Contează foarte mult timpul scurs de la momentul în care sumele au părăsit contul victimei și până la momentul în care noi suntem sesizați”, a explicat reprezentantul IPJ Iași. Polițiștii pot lua legătura cu departamentele antifraudă ale băncilor, însă șansele de blocare a banilor scad pe măsură ce aceștia sunt transferați prin alte conturi, retrași sau transformați în criptomonede.

Aproape 12.000 de înșelăciuni online într-un singur an

Dimensiunea fenomenului este mult mai mare decât arată cazurile făcute publice. Poliția Română indica, la începutul anului 2026, că în România au fost înregistrate în 2025 aproximativ 34.000-35.000 de înșelăciuni, dintre care aproape 12.000 s-au produs în mediul online.

Datele arată că aproximativ o treime dintre înșelăciunile raportate au folosit internetul, aplicațiile de mesagerie, rețelele sociale sau alte instrumente digitale. Poliția avertizează că autorii își adaptează permanent scenariile și pot reveni chiar asupra unor persoane care au mai fost păgubite, promițându-le în mod fals că le vor recupera banii.

Ce trebuie să facă ieșenii care primesc un asemenea apel

Poliția nu solicită prin telefon retragerea banilor, transferarea economiilor într-un „cont sigur”, cumpărarea de criptomonede sau predarea numerarului unei persoane trimise într-un parc, într-o parcare ori la domiciliu.

Nicio instituție oficială nu cere parolele aplicației bancare, codurile PIN, datele complete ale cardului sau codurile de autorizare primite prin SMS. De asemenea, polițiștii nu soluționează presupuse dosare penale exclusiv prin WhatsApp și nu cer instalarea unor aplicații care permit controlul telefonului de la distanță.

Persoana contactată trebuie să închidă apelul și să sune direct instituția invocată, folosind numărul publicat pe site-ul oficial sau numărul de pe spatele cardului bancar. Numărul afișat în istoricul apelurilor nu trebuie reapelat.

Dacă au fost comunicate date bancare, parole sau coduri de autentificare, cardurile și conturile trebuie blocate imediat. Banca și Poliția trebuie anunțate fără întârziere, iar conversațiile, numerele de telefon, mesajele și documentele primite trebuie păstrate pentru anchetă. Clara DIMA