Au demarat lucrările la Depoul Dacia

* noul depou este conceput ca primul din România care aspiră la independență energetică reală, prin utilizarea a aproximativ 900 kW de panouri fotovoltaice și sisteme de pompe de căldură

Lucrările la noul Depou Dacia au demarat, după ce, la începutul anului, terenul a fost predat constructorului, care a finalizat  pregătirile de șantier.

Acum, după cum se poate vedea din imaginile postate de fotograful ieșean Lucian Sofian, utilajele au intrat din plin în zonă. În spatele acestei transformări se află o arhitectură financiară și tehnică de amploare: aproape 300 de milioane de lei, adică în jur de 60 de milioane de euro, investiți într-un obiectiv care nu este doar un depou, ci o adevărată „centrală operațională” a viitorului transport electric din oraș. Proiectul este susținut din fonduri europene și din Planul Național de Redresare și Reziliență, ceea ce îl plasează în zona strategică a modernizării urbane asumate la nivel național.

Antreprenorul general, asocierea Conest SA din Iași și Mari Vila Com din București, are la dispoziție doi ani pentru a ridica un complex care promite să redefinească modul în care arată și funcționează un depou modern în România. Nu vorbim doar despre spații de parcare pentru vehicule, ci despre un ecosistem tehnologic destinat unei flote de 119 tramvaie și autobuze electrice — una dintre cele mai mari modernizări de acest tip din țară.

Dimensiunea proiectului este impresionantă: peste 56.000 de metri pătrați de teren, dintre care aproximativ 40.000 dedicați efectiv activității operaționale. Aici vor apărea hale de întreținere, ateliere de reparații, spații administrative, zone tehnice și facilități de suport, toate integrate într-un sistem gândit pentru eficiență și flux continuu.

Dar poate cel mai spectaculos element al proiectului este ambiția energetică. Noul depou este conceput ca primul din România care aspiră la independență energetică reală, prin utilizarea a aproximativ 900 kW de panouri fotovoltaice și sisteme de pompe de căldură. Cu alte cuvinte, un nod de transport care nu doar consumă energie, ci încearcă să o producă și să o gestioneze inteligent.

În paralel, proiectul nu se limitează la gardurile depoului. Este prevăzută modernizarea infrastructurii din jur — podul peste pârâul Rediu, strada Strămoșilor și Rondul Dacia, plus amenajarea unei stații intermodale care să lege mai eficient transportul public urban.

În fundal, un alt strat al proiectului funcționează aproape invizibil pentru publicul larg, dar esențial pentru succesul investiției: supervizarea internațională, realizată printr-o asociere de consultanți coordonată în baza unei licitații BERD. Este, practic, mecanismul de control tehnic și calitativ al unui proiect care nu își permite erori majore.

Iar peste toate acestea se așază miza reală: digitalizarea completă a operațiunilor. Depoul nu va fi doar un spațiu fizic, ci un sistem inteligent de monitorizare, întreținere și gestionare a vehiculelor — o infrastructură în care datele, senzorii și automatizarea devin la fel de importante ca șinele și betoanele. Daniel BACIU