Avalanșă de procese. Bolnavii apelează la Justiție pentru a obține tratamente rapide

* deși legea prevede ca statul să deconteze doar medicamentele incluse pe lista oficială, judecătorii dau câștig de cauză pacienților care solicită tratamente prin procedura ordonanței președințiale, o cale rapidă de atac * în primele șapte luni din acest an au fost emise 692 de ordonanțe președințiale, cu costuri de peste 16,9 milioane lei * anul trecut, Ministerul Sănătății a pierdut 249 de dosare

În România, accesul pacienților la medicamente esențiale rămâne o problemă complicată, aflată la intersecția dintre legislație, instanțe și realități economice. Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și Agenția Națională a Medicamentului (ANMDMR) se confruntă de ani buni cu o avalanșă de procese prin care bolnavii cer tratamente ce nu există pe lista oficială a medicamentelor compensate sau care nici măcar nu sunt comercializate în România.

În teorie, legea este clară: statul decontează doar medicamentele incluse pe lista oficială, stabilită prin buget și reglementări stricte. În practică însă, judecătorii dau câștig de cauză pacienților care solicită tratamente prin procedura ordonanței președințiale, o cale rapidă de atac. Astfel, instanțele obligă statul să plătească pentru terapii neaprobate în România, uneori nici măcar la nivel european.

Acest mecanism a dus la situații paradoxale: pacienți care primesc tratamente cu decontare 100%, în timp ce restul bolnavilor trebuie să respecte listele și plafoanele legale. Rezultatul – costuri suplimentare masive pentru bugetul FNUASS (Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate) și o percepție de inechitate între pacienți.

Datele oficiale arată un fenomen în creștere. În 2025 (până în iulie): 692 de ordonanțe președințiale, costuri de peste 16,9 milioane lei; Ministerul Sănătății a pierdut 51 de dosare și a plătit cheltuieli de judecată de peste 5.600 lei.

În 2024 - 703 ordonanțe, costuri de 56,7 milioane lei; Ministerul a pierdut 249 de dosare. În 2023: 677 ordonanțe, costuri de 16,9 milioane lei.

Privind înapoi, tendința este clară: din 2020 până în prezent, numărul proceselor a crescut constant, iar pierderile pentru buget sunt de ordinul zecilor de milioane de lei anual.

Între dreptul pacientului și limitele statului

Situația generează un conflict între drepturile fundamentale ale pacienților și limitele bugetare și legale ale statului. Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit, de exemplu, în cauza Nitecki contra Poloniei (2002), că statele nu sunt obligate să asigure gratuitatea absolută a tratamentelor, atâta vreme cât sistemul de sănătate oferă un acces rezonabil și reglementat.

Pe de altă parte, pacienții români, confruntați cu boli grave sau rare, nu au timp de așteptat. În lipsa unor alternative terapeutice în țară, singura soluție rămâne instanța.

În timp ce bolnavii câștigă în instanță, costurile sunt transferate către bugetul public, afectând resursele disponibile pentru restul pacienților. Ministerul Sănătății atrage atenția că statul nu poate obliga companiile farmaceutice să introducă un medicament pe piața românească, iar lipsa autorizațiilor de punere pe piață face imposibilă, din punct de vedere legal și logistic, asigurarea unor terapii. Daniel BACIU