Avertisment BNS -- 2026 va adânci dezechilibrele de pe piața muncii

* anul viitor, dezechilibrele apărute pe piața muncii în 2025 se vor amplifica în 2026 * vor fi mai puțini salariați, plătiți mai puțin, în condiții de inflație ridicată și de taxe mai mari

Un studiu prezentat de Blocul Național Sindical (BNS) anunță mari probleme pe piața muncii, anul viitor. Autorii, jurnalistul financiar Radu Soviani și de prof. Laura Obreja Brașoveanu, de la ASE București, arată că ajustarea dezechilibrului bugetar a început în 2025 în direcția greșită: prin creșterea fiscalității, nu prin reducerea altor cheltuieli bugetare. Anul 2025 este definit drept anul de debut al „marilor dezechilibre pe piața muncii”, care tind să devină și mai mari în 2026.

Potrivit studiului, piața muncii a fost fragilizată în 2025: masa salarială a scăzut în termeni reali, iar rata șomajului a ajuns la 6,1%, cel mai ridicat nivel din ultimii opt ani, cu peste 500.000 de șomeri și o medie lunară cu 40.000 de persoane fără loc de muncă în plus față de 2024. Numărul angajatorilor a coborât în august 2025 la 583.794, cu 9.225 mai puțini decât în august 2024.

În primele opt luni din 2025, fondul lunar de salarii a crescut nominal cu doar 300 de milioane de lei (+0,7%), în timp ce inflația pe ianuarie–august a fost de 8,1%. În termeni reali, fondul de salarii din august 2025 a scăzut la 4,21 miliarde de lei. Salariile din economie s-au diminuat astfel în termeni reali, în absența unei crize internaționale, situație fără precedent în România.

În sectorul public, reducerea numărului de posturi ocupate cu 5,6% a tăiat factura salarială lunară cu numai 2,43%. În administrația publică locală, scăderea posturilor ocupate a fost de doar 0,8%, ceea ce nu a produs o restructurare reală. Circa 66% din reducerea facturii salariale s-a făcut prin disponibilizări din educație, deși, per total, cheltuielile salariale din sectorul public pe ianuarie–octombrie 2025 au crescut cu peste 5% față de 2024.

Studiul arată că în primele zece luni din 2025, încasările din impozite pe salarii și venit (48,62 miliarde de lei, 2,6% din PIB) au fost aproape egale cu dobânzile plătite la datoria publică (46,77 miliarde de lei, 2,5% din PIB). Până la finalul anului, cheltuielile cu dobânzile ar urma să depășească 3% din PIB, peste nivelul întregului deficit bugetar asumat prin tratatul de aderare la UE.

La nivel local, Iașiul intră în 2026 cu o rată a șomajului înregistrat de 3,40% în iunie 2025 (9.407 persoane), respectiv 3,42% în august 2025, peste media națională a șomajului înregistrat de 3,18%. Efectivul de salariați a fost de 202.256 persoane la 31 martie 2025, iar datele ITM indică aproximativ 210.000 de angajați și peste 245.000 de contracte active la începutul toamnei. Aceste valori locale vor fi influențate de politicile fiscale, salariale și de ocupare descrise în studiul BNS.

Autorii studiului consideră că majorarea fiscalității fără reducerea cheltuielilor publice riscă să genereze „un deceniu pierdut”. Ei propun respectarea legislației europene privind salariul minim adecvat și o creștere a salariului minim brut de la 4.050 la 4.350 de lei (+7,4%) în noiembrie 2025, măsură care ar viza 1.825.249 de angajați cu normă întreagă (circa 32% dintre salariați). BNS recomandă și reducerea cu 20% a cheltuielilor statului cu bunuri și servicii în 2026 față de 2025, în locul unei noi reduceri de circa 10% a costurilor cu salariile.

Dan DIMA