Băncile au redus drastic numărul creditelor ipotecare acordate ieșenilor!

În doar trei luni, piața creditelor ipotecare a suferit o prăbușire abruptă: de la aproape 1.700 de credite la doar 952. O scădere de 736 de finanțări nu este o ajustare, ci un șoc. Una dintre cele mai bruște căderi din țară, într-un oraș care, ani la rând, a fost sinonim cu expansiunea imobiliară, șantierele nesfârșite și apetitul constant pentru „prima casă” sau „următorul upgrade”.

Ceea ce se întâmplă acum în Iași nu mai este o simplă fluctuație de piață, ci seamănă tot mai mult cu o frână bruscă trasă într-un mecanism care până de curând părea imposibil de oprit.

Doar 245 de ieșeni au reușit să obțină credite pentru apartamente, în martie. Atât. Într-un oraș universitar major, cu cerere structurală de locuire, cu mii de tineri care intră anual în piață, cifra devine aproape alarmantă. Este nu doar o scădere, ci o comprimare a accesului la credit, o selecție mult mai dură făcută de bănci.

Și mai surprinzător: terenurile intravilane au depășit clar apartamentele. 370 de credite pentru terenuri față de doar 245 pentru locuințe. O inversare de logică care spune ceva profund despre starea pieței. În mod normal, apartamentele sunt produsul de bază al creditării ipotecare. Acum însă, ele pierd teren în fața unei alternative mai speculative, mai flexibile, dar și mai riscante.

Cu doar trei luni în urmă, raportul era diferit: 414 credite pentru apartamente și 522 pentru terenuri. Nu vorbim doar despre scădere, ci despre o schimbare de comportament. O migrare. O repoziționare.

Această ruptură locală se suprapune peste tabloul național dominat de generații. Millennials (născuți în perioada 1980-1995) - motorul pieței - continuă să fie cei care trag după ei întreg sistemul de creditare. Sunt cei care cumpără, cei care își asumă rate pe 20-30 de ani, cei care definesc cererea.

Dar exact această generație începe să fie lovită prima atunci când condițiile se înăspresc: dobânzi mai mari, criterii mai stricte, incertitudine economică.

În paralel, Generația Z (născuți în perioada 1996-2015), care abia începea să intre în piață, este împinsă înapoi. Pentru ei, accesul devine și mai dificil. Prețurile nu scad suficient, dar finanțarea devine mai greu de obținut. Rezultatul: amânare, reorientare sau ieșire temporară din piață.

Iar Generația X (1961–1980), cu resurse mai mari, rămâne prezentă, dar nu suficient de numeroasă încât să compenseze scăderea generală.

Ce rezultă este un moment de tensiune în piața imobiliară ieșeană. Nu un colaps, dar nici o simplă corecție. Mai degrabă un punct de inflexiune.

Scăderea abruptă a creditelor pentru apartamente poate indica mai multe lucruri simultan: o cerere care începe să obosească, o ofertă care nu mai este percepută ca fiind „corectă” ca preț, sau un sistem bancar care devine mai prudent și mai selectiv. În același timp, creșterea relativă a interesului pentru terenuri sugerează fie o mutare către investiții pe termen lung, fie o evitare a prețurilor ridicate din piața rezidențială construită.

Dincolo de cifre, se conturează o schimbare de psihologie. Dacă în anii trecuți domina ideea de „cumpără acum, altfel pierzi”, acum apare tot mai clar reflexul opus: „mai aștept, mai analizez, mai văd”. Este diferența dintre o piață alimentată de urgență și una intrată în faza de prudență.

Iar asta schimbă totul, pentru că piața imobiliară nu funcționează doar pe cifre, ci pe încredere. Iar când încrederea începe să se clatine - fie din cauza dobânzilor, fie din cauza prețurilor, fie din cauza incertitudinii generale - reacția nu este graduală, ci bruscă. Exact ca în cazul acestor 736 de credite dispărute în doar trei luni.

Daniel BACIU