* Sistemul de Gospodărire a Apelor Iași administrează direct 19 acumulări, la care se adaugă patru poldere * o parte din infrastructura hidrotehnică a județului a fost construită în urmă cu câteva decenii, iar intervențiile de astăzi ajung la zeci de milioane de lei * la Podobița au fost constatate tasări și degradări ale corpului barajului, în timp ce la Pârcovaci se apropie de final una dintre cele mai importante lucrări de reabilitare din județ

Barajele Iașului intră rar în atenția publică. De cele mai multe ori se vorbește despre ele când seceta golește acumulările, când ploile mari readuc în discuție riscul de inundații sau când o investiție de zeci de milioane de lei ajunge în șantier. Podobița și Pârcovaci arată însă două situații foarte diferite ale unei infrastructuri construite cu decenii în urmă și de care depind astăzi alimentarea cu apă, atenuarea viiturilor sau exploatarea piscicolă.

Sistemul de Gospodărire a Apelor Iași administrează direct 19 acumulări – 14 permanente și cinci nepermanente – precum și patru poldere. În această rețea se regăsesc acumulări precum Pârcovaci, Tansa, Podu Iloaiei, Cucuteni, Ezăreni, Ciurbești, Aroneanu, Ciric, Hălceni, Sârca, Rediu, Plopi sau Tungujei. Alte acumulări se află în administrarea autorităților locale sau a altor deținători privați.

La Podobița, patru decenii au lăsat urme în baraj

Acumularea Podobița, amenajată pe cursul Gâmboasa, are aproximativ 40 de ani, iar o expertiză tehnică realizată în 2026 a scos la iveală degradări ale construcției. Coronamentul este denivelat, au fost identificate tasări și prăbușiri ale corpului barajului, iar acumularea este afectată și de colmatare. Depunerile strânse în timp au redus capacitatea lacului, astfel încât refacerea amenajării nu mai înseamnă doar punerea în valoare a unei suprafețe de apă, ci și intervenții asupra infrastructurii care o ține în funcțiune. Podobița nu se află în administrarea directă a SGA Iași. Barajul și terenul aparțin comunei Sinești, iar o suprafață de aproximativ 20 de hectare a fost concesionată pentru 25 de ani. Proiectul aflat în procedura de avizare prevede reabilitarea amenajării și utilizarea ei pentru piscicultură și agrement, investiția fiind estimată la peste un milion de lei.

Pârcovaci, 36 de milioane de lei pentru un baraj construit în anii '80

La Pârcovaci, lucrările au trecut deja de etapa documentelor. Barajul se află într-un amplu proces de reabilitare, iar la începutul lunii august stadiul lucrărilor ajunsese la aproximativ 95%. Valoarea actualizată a investiției este de circa 36,38 milioane de lei.

Intervenția merge mult dincolo de repararea unor taluzuri. Sunt vizate turnul de manevră, golirea de fund, priza de apă, descărcătorul pentru ape mari, instalațiile hidromecanice și electrice și stațiile de pompare.

Acumularea Pârcovaci asigură apă pentru zona Hârlău și are un rol important în atenuarea viiturilor. Construit în anii '80, barajul arată dimensiunea financiară a întreținerii unei infrastructuri ajunse după patru decenii într-un moment în care instalațiile și construcțiile trebuie modernizate și puse din nou în siguranță.

La Cucuteni, reabilitarea a rămas fără finanțarea PNRR

Există și o a treia situație. La acumularea Cucuteni fusese pregătită o investiție de peste 33 de milioane de lei pentru lucrări de punere în siguranță și modernizare. Procedura de achiziție s-a complicat însă prin contestații, iar proiectul nu a mai beneficiat de finanțarea PNRR pe care se baza.

Cucuteni arată cât de mare poate fi distanța dintre constatarea unei nevoi, pregătirea proiectului și intrarea efectivă în șantier. În cazul infrastructurii hidrotehnice, această distanță se măsoară nu numai în ani, ci și în milioane de lei care trebuie găsite din alte surse atunci când o finanțare este pierdută.

Dan DIMA