Biblioteca publică devine hub comunitar, într-o eră a informaţiei accelerate

Într-o perioadă în care informaţia circulă mai repede ca oricând, biblioteca publică îşi schimbă profund rolul şi identitatea, devenind din ce în ce mai mult un spaţiu de educaţie, conectare şi incluziune socială.

Biblioteca nu mai este doar un loc al lecturii, ci un punct de întâlnire între generaţii, unde copiii descoperă primele poveşti, iar seniorii găsesc socializare şi activităţi care îi ţin conectaţi la comunitate. În acelaşi spaţiu coexistă lectura, atelierele, dezbaterile şi programele de educaţie digitală. „În ultimii ani, biblioteca a trecut tot mai clar de la imaginea clasică de spaţiu al cărţilor la rolul de centru comunitar de educaţie, cultură, informare şi incluziune. Biblioteca publică nu mai este doar locul în care cititorul vine să împrumute o carte, ci un spaţiu în care oamenii învaţă, se întâlnesc şi participă la activităţi diverse”, a declarat Mihaela Morariu, purtător de cuvânt la Biblioteca Judeţeană „Gh. Asachi” Iaşi.

Aceasta explică faptul că rolul bibliotecii s-a extins semnificativ, de la sprijin pentru educaţia formală la învăţare pe tot parcursul vieţii, oferind acces la resurse pentru persoane care nu au întotdeauna infrastructura necesară acasă şi contribuind la reducerea izolării sociale.

Într-un context dominat de suprasaturare informaţională, biblioteca devine şi un ghid esenţial pentru utilizatori. „Trăim într-o abundenţă de informaţie, dar nu orice informaţie este corectă sau relevantă. Biblioteca îi ajută pe oameni să găsească resurse credibile, să aleagă, să înţeleagă şi să folosească informaţia”, a precizat Mihaela Morariu.

Pentru copii şi tineri, biblioteca înseamnă dezvoltarea gândirii critice şi a curiozităţii, pentru adulţi este un sprijin în formare profesională şi personală, iar pentru seniori un spaţiu de conectare şi participare activă.

Transformarea vizează şi rolul bibliotecarului, care a devenit mai mult decât un administrator de colecţii de carte. „Astăzi, bibliotecarul este mediator cultural, facilitator educaţional, comunicator, organizator de programe şi ghid în lumea informaţiei”, a mai spus Mihaela Morariu.

Chiar dacă bibliotecile se confruntă cu subfinanţare, deficit de personal şi provocările digitalizării, acestea continuă să se reinventeze pentru a rămâne relevante în comunitate.

În viziunea specialiştilor, biblioteca viitorului va fi un spaţiu hibrid, în care cartea tipărită va coexista cu resurse digitale, arhive şi platforme educaţionale, păstrând însă rolul de nucleu al cunoaşterii şi coeziunii sociale. „Dacă va fi susţinută corect, biblioteca poate deveni una dintre cele mai importante infrastructuri publice ale secolului XXI: discretă, dar vitală. Biblioteca publică rămâne una dintre puţinele instituţii deschise tuturor, indiferent de vârstă, venit, statut social sau nivel de educaţie. Acesta este un lucru esenţial. Într-o perioadă în care accesul la informaţie pare nelimitat, dar inegalităţile de acces, de înţelegere şi de utilizare a informaţiei sunt tot mai vizibile, biblioteca are un rol strategic. Biblioteca nu este o instituţie a trecutului, ci o instituţie care poate ajuta comunităţile să intre mai bine pregătite în viitor”, a spus Mihaela Morariu. Laura RADU