Bolile de inimă ucid mii de ieșeni

* peste 2.000 de ieșeni au murit într-un an din cauza bolilor aparatului circulator, potrivit celor mai recente date județene publicate de Direcția de Statistică * Ziua Națională a Inimii, marcată pe 4 mai, găsește România printre cele mai afectate țări din Uniunea Europeană * la nivel național, aproape unul din două decese are legătură cu inima și vasele de sânge

În județul Iași, inima rămâne una dintre cele mai fragile statistici ale sănătății publice. Nu este vorba doar despre cazuri izolate, despre vârstnici sau despre urgențe care ajung prea târziu la spital, ci despre o cauză majoră de mortalitate, care adună anual mii de tragedii în familii. Cele mai recente date județene arată că bolile aparatului circulator au provocat 2.078 de decese în doar un singur an, confirmând că afecțiunile cardiovasculare rămân principala amenințare pentru sănătatea populației.

Ziua Națională a Inimii, marcată în România în fiecare an pe 4 mai, readuce în atenție această realitate dură: bolile cardiovasculare nu sunt doar un diagnostic medical, ci una dintre marile vulnerabilități ale societății românești. În spatele cifrelor se află hipertensiune netratată, controale amânate, colesterol crescut, diabet, fumat, sedentarism și simptome ignorate până în momentul în care devin urgențe.

Potrivit Anuarului Statistic al Județului Iași 2024, cel mai recent document județean publicat de Direcția Județeană de Statistică Iași, în județ au fost înregistrate 2.078 de decese cauzate de boli ale aparatului circulator. Dintre acestea, 546 au fost puse pe seama bolii ischemice a inimii, iar 513 pe seama bolilor cerebro-vasculare.

Câți români sunt afectați de bolile cardiovasculare

La nivel național, datele Institutului Național de Sănătate Publică arată dimensiunea fenomenului. În 2023, România a înregistrat 600,8 decese prin boli cardiovasculare la 100.000 de locuitori. Aproximativ unul din două decese din țară a fost cauzat de boli ale aparatului circulator.

Cele mai grele diagnostice rămân boala ischemică a inimii și bolile cerebro-vasculare. În 2023, România a raportat 43.460 de decese prin boală ischemică a inimii și 42.826 de decese prin boli cerebro-vasculare. Tot în 2023, bolile aparatului circulator au avut o incidență de 5.528,3 cazuri noi la 100.000 de locuitori, cu 167.739 de cazuri noi de boală ischemică a inimii și 83.075 de cazuri noi de boli cerebro-vasculare.

Aceste cifre arată că problema nu ține doar de spitale sau de intervenții de urgență. În multe cazuri, boala cardiovasculară se construiește în timp, prin hipertensiune netratată, colesterol crescut, diabet, fumat, obezitate, sedentarism și controale medicale amânate ani la rând.

România, pe locurile roșii ale Europei

Comparația europeană este și mai dură. Datele Eurostat arată că, în Uniunea Europeană, bolile aparatului circulator rămân una dintre principalele cauze de deces. România se află în grupul statelor cu cele mai mari rate ale mortalității cardiovasculare, alături de Bulgaria și alte țări din estul Europei.

Potrivit Eurostat, media Uniunii Europene este mult mai mică decât nivelul înregistrat în România. Țara noastră are o mortalitate cardiovasculară de peste două ori mai mare decât media europeană, ceea ce arată un decalaj major în prevenție, diagnostic timpuriu și controlul factorilor de risc.

În plus, datele regionale publicate de Eurostat arată că, în toate regiunile din România, bolile aparatului circulator reprezintă peste jumătate din totalul deceselor. Asta înseamnă că problema nu este izolată într-un județ sau într-o anumită categorie socială, ci afectează întreaga populație.

Factorii de risc rămân frecvenți: hipertensiunea, fumatul, obezitatea, alimentația dezechilibrată, sedentarismul, diabetul și controalele medicale făcute prea târziu. Medicii atrag atenția că tensiunea arterială crescută poate evolua ani întregi fără simptome clare, până când apar complicații severe: infarct, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă sau aritmii.

Teona SOARE