Bullyingul începe devreme -- 85% dintre educatoare spun că l-au văzut în grădiniță

* bullyingul nu mai este doar „o problemă de școală mare” * în grădinițele din România, cele mai frecvente episoade semnalate de cadrele didactice nu arată ca în filme: nu sunt neapărat lovituri, ci izolarea, excluderea din joc și refuzul de a primi un copil în grup * o cercetare națională publicată ieri arată și o veste bună: intervențiile structurate, făcute consecvent, pot schimba vizibil atmosfera din grupe

În grădinițele din România, bullyingul este mai prezent decât ar vrea adulții să creadă. 85% dintre cadrele didactice declară că au întâlnit comportamente de bullying la grupele cu care lucrează, potrivit cercetării integrate publicate de Salvați Copiii România, despre educația socioemoțională la vârsta preșcolară și impactul programului „Să fim prieteni – Fără bullying”.

În același timp, studiul surprinde o contradicție tipică sistemului: deși educația socioemoțională este considerată esențială de 92% dintre educatori și 87% dintre părinți, mulți dintre respondenți spun că învățământul preșcolar nu are încă un cadru suficient de coerent și susținut pentru a o implementa.

Bullyingul din grădiniță nu arată mereu ca agresiune fizică

Când adulții se gândesc la bullying, își imaginează adesea violență. În realitatea din grupe, însă, cele mai apăsătoare efecte observate după experiențe agresive repetate sunt cele de izolare socială. Cadrele didactice raportează frecvent/foarte frecvent excluderea din jocuri (42%) și refuzul participării (34%).

În tabloul comportamentelor problematice apar și alte forme: tendința de control (42%) – dominarea jocului, manifestările emoționale intense (34%) – furie/frustrare, și agresiunea fizică (24%) – lovire, împingere intenționată.

Mesajul implicit al cercetării: în grădiniță, bullyingul poate fi „tăcut” și greu de prins în timp real. Un copil poate să nu povestească nimic acasă, dar să trăiască zilnic respingerea de grup.

Cine e de vină?

Întrebați despre responsabilitatea pentru comportamentele de bullying între copii, respondenții indică cel mai des părinții (75%), apoi grupul copilului (50%), copiii respectivi (48%), cadrele didactice (42%) și conducerea (12%). Important: 72% atribuie responsabilitatea mai multor factori, semn că fenomenul este perceput ca unul complex, nu ca o problemă cu „un singur vinovat”.

Cercetarea include și o evaluare de impact pentru programul „Să fim prieteni – Fără bullying”, implementat (în forma analizată) în peste 270 de grădinițe. Rezultatele sunt puternice -- 96% dintre cadrele didactice care lucrează cu programul observă îmbunătățiri în bunăstarea emoțională a copiilor. Și părinții văd schimbarea, mai ales în zonele „grele” pentru vârsta preșcolară: generozitatea crește de la 73,6% la 91%, curajul de a lua apărarea altui copil de la 82,3% la 93,1%, iar respectul de la 84% la 93,6%.

Un alt rezultat care spune multe despre climatul din grupe: la nivel național, doar 50% dintre părinți declară că au încredere în ceilalți părinți din grupa copilului. Programul urmărit în studiu crește sentimentul de apartenență comunitară cu 20 de puncte procentuale, de la 60% la 80%.

Teona SOARE