Catalogul CL, ultima strigare pe 2025. Ce interpelări au ridicat, ce propuneri au făcut, cum au votat aleșii la ultima ședință de Consiliu Local

Consilierii au trecut de la semnalarea cu seriozitate a unor probleme ale orașului până la observații ironice pe marginea unor propuneri și înapoi la ținuta sobră a dezbaterilor.

 A 12-a ședință ordinară a anului care tocmai se încheie s-a împărțit, ca și celelalte întruniri ale Consiliului Local, în două sesiuni: interpelările și votul propriu-zis pe proiectele de hotărâre. Ca de obicei, interpelările adresate primarului au reflectat viața orașului: șantiere interminabile pe străzi (547 de puncte de intervenție numai la rețelele de gaz și apă/canalizare, anul acesta, potrivit explicațiilor primarului), trafic (semafoare de montat sau inutile), sezonul petardelor ilegale, pericolul trotinetelor electrice conduse iresponsabil. La aproape toate s-au găsit rezolvări, dar aceste promisiuni de rezolvare trebuie urmărite de cei care au prezentat problemele.

A urmat seria proiectelor de hotărâre, redusă de la 67 la 62 de puncte – unul dintre acestea urmând să fie reluat chiar astăzi: majorarea impozitelor și taxelor locale.

Cosette Chichirău s-a arătat nemulțumită de gradul redus de realizare a investițiilor anunțate (50 la sută), însă Mihai Chirica a motivat că Ministerul Dezvoltării ar fi indicat ca implementarea proiectelor să fie prelungită, pentru ca partea de finanțare de la bugetul de stat să afecteze cât mai puțin deficitul.  

 Ce nume i s-ar potrivi unei creșe de stat

Contractarea împrumutului de 114 milioane de lei pentru retehnologizarea CET I și CET II a trecut în ciuda opoziției USR, dar următorul proiect, cel privind majorarea prețului gigacaloriei a fost retras de pe ordinea de zi ca și cum abia atunci s-ar fi descoperit că CET II nu mai funcționează.

Un proiect banal, legat de atribuirea unei creșe numele „Sf. Ioan Botezătorul”, a stârnit discuții prelungite care l-au scos din sărite pe Ciprian Bostan. Cosette Chichirău a propus un nume „laic” pentru creșă, „Dealul Copilăriei”, apoi „Poiana Copilăriei” (la recomandarea lui Florentin Ciobotaru), subliniind că nu are nimic împotriva denumirilor cu trimiteri religioase, dar că în acest caz este vorba de copii de vârstă fragedă și că în Iași mai sunt creșe cu nume de poveste.

„Miștocăreala” iscată și reclamată de consilierul Bostan s-a potolit cu respingerea propunerii și menținerea denumirii creșei cu numele sfântului. Nu s-a precizat în schimb în ce zi ar putea creșa să-și omagieze ocrotitorul, căruia îi sunt închinate șase sărbători: zămislirea lui (23 septembrie), nașterea (24 iunie, Sânzienele), soborul lui (7 ianuarie), tăierea capului (29 august), prima și a doua aflare a capului lui (24 februarie) și a treia aflare a capului său (25 mai), potrivit paginii crestinortodox.ro.

Bursa PUZ-urilor la vot

Consiliera CURAJ a întrebat apoi ce se va întâmpla cu proiectul de reconstruire a Cinematografului Tineretului, fost Coloseul Bragadiru înainte de naționalizare. Amintim că un contract pentru reconstruirea clădirii a fost încheiat în mai, dar două luni mai târziu imobilul – de fapt, ce a mai rămas din el – și terenul aferent au fost retrocedate Parohiei „Duminica Tuturor Sfinților”/Banu. Rămâne e văzut ce se va întâmpla mai departe, i s-a răspuns consilierei Chichirău, în funcție de discuțiile cu fostul și noul proprietar, mai ales că decizia de retrocedare impune păstrarea destinației clădirii încă zece ani.

Interesante au fost apoi voturile pe cele zece propuneri de planuri de urbanism zonal aflate pe ordinea de zi: trei au fost retrase (unul chiar când s-a ajuns la momentul votării lui, Mihai Gavril arătând că e mai bine așa după ce i-a găsit mai multe hibe), două au fost respinse, iar cinci au reușit să treacă având mai multe sau mai puține voturi de susținere – de la 15, la 22.

Ședința s-a încheiat cu proiectul de hotărâre prin care s-au alocat 200 de mii de lei pentru organizarea evenimentelor publice dedicate Zilei Unirii. Nu este clar dacă aici este inclusă și suma destinată construirii monumentului ce va marca mormântul unde va fi reînhumat ultimul domnitor al Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, adus în țară cu mai bine de o lună în urmă.