CJ stabilește o adevărată „grilă financiară a credinței”

Consiliul Județean Iași pregătește o redistribuire spectaculoasă de fonduri publice către unitățile de cult din județ, într-un program financiar care depășește 4 milioane de lei și care redesenează, practic, harta investițiilor religioase din regiune în anul 2026.

Documentul official, propus spre aprobare în ședința de marți, scoate la iveală o adevărată ofensivă financiară pentru biserici, mănăstiri, centre sociale religioase și monumente istorice, într-un moment în care autoritățile locale încearcă să îmbine conservarea patrimoniului spiritual cu presiunea tot mai mare venită din partea opiniei publice privind prioritizarea cheltuielilor publice.

În centrul întregii operațiuni financiare se află unul dintre cele mai spectaculoase și valoroase monumente istorice din Moldova: Castelul Sturdza de la Miclăușeni. Monumentul administrat de Arhiepiscopia Iașilor ar urma să primească uriașa sumă de 1,8 milioane de lei pentru lucrări considerate urgente: eliminarea infiltrațiilor care afectează structura clădirii, restaurări complexe și amenajarea infrastructurii tehnice pentru sistemele de încălzire.

Este cea mai mare sumă individuală din întreg programul și una dintre cele mai consistente alocări acordate unui obiectiv religios și cultural din județ în ultimii ani. Practic, aproape jumătate din întregul buget destinat cultelor religioase ar urma să ajungă la Miclăușeni, acolo unde autoritățile vorbesc despre o intervenție vitală pentru salvarea unui monument emblematic al Moldovei istorice.

Zeci de parohii din întreg județul intră pe lista finanțărilor

Dar lista investițiilor merge mult mai departe. Mănăstirea Bucium primește 200.000 de lei pentru continuarea construirii unui centru educațional, în timp ce Mănăstirea Bârnova beneficiază de 150.000 de lei pentru lucrări de drenaj și valorificare turistică a ansamblului monahal, monument istoric de importanță națională.

În paralel, zeci de parohii din întreg județul intră pe lista finanțărilor: Miroslava, Tomești, Holboca, Ciurea, Popricani, Pașcani, Podu Iloaiei, Valea Lupului, Rediu, Tătăruși sau Ungheni. Unele primesc bani pentru pictură bisericească, altele pentru consolidări, construcții de biserici noi, case sociale, centre culturale, mobilier sculptat, acoperișuri sau instalații termice.

În multe cazuri, sumele par simbolice raportat la amploarea proiectelor, însă administrația județeană susține că acestea reprezintă cofinanțări menite să susțină comunitățile locale și să accelereze lucrări deja începute.

Documentul stabilește și o adevărată „grilă financiară a credinței”: 15.000 lei pentru reparații curente și mobilier, 21.000 lei pentru pictură bisericească, 31.000 lei pentru consolidări și continuări de lucrări, 50.000 lei pentru biserici aflate în fază incipientă, 100.000 lei pentru intervenții la mănăstiri, 150.000 lei pentru restaurări complexe, 200.000 lei pentru centre sociale și culturale, 250.000 lei pentru construcții majore, până la 1,8 milioane lei pentru monumente istorice și intervenții de urgență.

Episcopia Romano-Catolică de Iași primește sprijin pentru construirea bisericii parohiale din Horpaz și pentru lucrări la parohia din Cotnari.

Se alimentează din nou dezbaterea despre raportul dintre stat, administrație și Biserică

Oficial, întregul mecanism financiar este justificat prin prevederile Ordonanța Guvernului nr. 82/2001 și ale Hotărârea Guvernului nr. 1470/2002, acte normative care permit autorităților locale să finanțeze unitățile de cult pentru întreținere, restaurare, activități sociale și conservarea patrimoniului religios.

Susținătorii acestor investiții afirmă că bisericile și mănăstirile nu reprezintă doar spații de cult, ci și repere identitare, istorice și sociale, mai ales în Moldova rurală, unde multe parohii întrețin centre sociale, oferă ajutor persoanelor vulnerabile și conservă monumente istorice care altfel s-ar degrada accelerat.

De cealaltă parte, criticii consideră că milioane de lei din bani publici sunt direcționate anual către sectorul religios în timp ce spitalele, drumurile, școlile și infrastructura locală se confruntă cu lipsuri cronice.

Iar contextul amplifică și mai mult tensiunea publică. Exact în perioada în care autostrăzile Moldovei sunt blocate în avalanșe de contestații, proiectele de infrastructură strategică întârzie, iar administrațiile locale invocă lipsa resurselor pentru investiții esențiale, milioane de lei sunt redirecționate către restaurări monahale, picturi bisericești și construcții religioase.

Pentru Consiliul Județean Iași și conducerea județului, proiectul este prezentat drept o investiție în patrimoniul cultural și spiritual al Moldovei. Pentru contestatari, însă, imaginea este una care alimentează din nou dezbaterea despre raportul dintre stat, administrație și Biserică într-o Românie aflată sub presiune economică tot mai mare.

Carmen DEACONU