Copiii României, prinși între dosare și traume. Un avocat ieșean cere un nou sistem de protecție

* România are legi care invocă „interesul superior al copilului”, dar concluziile Conferinței Naționale „Ocrotirea interesului superior al minorului – între realitate și deziderat” arată că, în instanțe și în familii, copiii sunt expuși * sistemul care ar trebui să îi apere are nevoie urgentă de reconstrucție

O conferință organizată de Asociația „Justiție pentru Minori” din Iași la Universitatea Titu Maiorescu din București a demonstrat fragilitatea sistemului de protecție a copilului. Evenimentul a reunit peste 100 de profesioniști dedicați protecției minorilor – judecători, avocați, psihologi, cadre didactice și experți internaționali. Discuțiile lor au avut un punct comun: România nu mai poate amâna crearea unui sistem modern de ocrotire a copilului, capabil să reducă violența, conflictul și abuzul emoțional în care cresc tot mai mulți minori.

La cinci ani de la înființarea Asociației, avocatul ieșean Geta Lupu, președinte fondator, a reamintit fundamentul proiectului: „Dacă cel puțin 100 de copii vor trăi într-un mediu mai puțin conflictual, mai sigur și în armonie cu părinții lor, obiectivul inițial este atins”. „Privind sala plină de specialiști – judecători, procurori, avocați, psihologi, executori judecătorești, cadre didactice, reprezentanți ai autorităților publice, ai instituțiilor de protecție socială și ai mediului academic, atât din România, cât și din străinătate – a devenit limpede că demersurile Asociației pot produce schimbări profunde și durabile în viața copiilor vulnerabili”, a continuat Geta Lupu.

Dezbaterile au arătat că bunele intenții nu sunt suficiente. Colaborarea interinstituțională, formarea profesională și abordarea pluridisciplinară nu mai pot rămâne simple recomandări; ele trebuie să devină reguli ferme în orice intervenție care privește copiii. Experții au cerut instrumente juridice și administrative moderne: instituirea avocatului curator al minorului, dezvoltarea unor centre pluridisciplinare pentru copii și familie, specializarea aprofundată a profesioniștilor, aplicarea unitară a bunelor practici la nivel național și, mai ales, crearea unor instanțe specializate pentru minori, după modele europene deja validate.

Un argument puternic a venit din Italia, prin participarea Lidiei Salerno, judecător și Președinte al Tribunalului pentru Minori din Roma. Experiența sa a arătat cum funcționează, în practică, structurile judiciare dedicate exclusiv cauzelor cu minori și de ce acestea reduc durata conflictelor și presiunea emoțională asupra copiilor. Alături de ea, intervențiile judecătorilor, avocaților și experților din psihologie, educație, asistență socială, executare silită și prevenirea criminalității au conturat o imagine lucidă a blocajelor din sistemul românesc.

Nu doar specialiștii independenți au ridicat aceste probleme, ci și reprezentanți ai instituțiilor-cheie: Avocatul Poporului, Inspectorate Școlare, DGASPC-uri, profesioniști din justiție, educație și sănătate mintală. Mesajul lor comun a fost limpede: fără un efort colectiv și fără reguli clare, interesul superior al copilului rămâne doar a o formulă frumoasă în hotărâri și strategii.

Teona SOARE