De la borș și mămăligă la burrito, sushi și pho. Harta culinară a Iașului s-a schimbat complet

* Iașul nu se mai schimbă doar în trafic, în cartiere noi sau în clădirile care îi redesenează centrul, se schimbă și în farfurie * orașul mănâncă tot mai des mexican, vietnamez, japonez, pakistanez, libanez, grecesc sau coreean, iar bucătăria moldovenească, deși rămâne parte din identitatea locală, pare să se retragă tot mai mult în zona meselor de familie, a sărbătorilor și a bunicilor * noile obiceiuri de consum arată limpede că tinerii caută gust rapid, varietate, condimente, experiență și senzația că trăiesc într-un oraș mai mare, mai deschis și mai conectat la lume

În Iașiul de astăzi, mâncarea a devenit una dintre cele mai vizibile forme prin care poate fi citită schimbarea orașului. Nu mai este vorba doar despre apariția unor localuri noi, ci despre o mutație de gust, de ritm și de obicei. Tot mai mulți tineri nu mai ies în oraș ca să mănânce ceea ce mâncau acasă, ci exact invers: caută ceva ce nu primesc în bucătăria familială. De aceea, burrito-ul, sushi-ul, pho-ul, gyros-ul, shawarma sau preparatele asiatice au început să ocupe locul pe care altădată îl aveau, aproape fără concurență, meniurile clasice românești și moldovenești.

„Acasă mănânc sarmale, borș, tocăniță, tot ce trebuie. În oraș nu mai caut asta. Dacă ies cu prietenii, vreau sushi, ramen, ceva mexican sau măcar un gyros bun. Mi se pare că mâncarea tradițională a rămas mai mult pentru mesele de familie”, spune Ana, studentă la UMF Iași.

Mesele de duminică pierd teren

Schimbarea se vede limpede în oferta din oraș. Într-un restaurant cu specific pakistanez sau sud-asiatic din Iași, un client poate găsi shawarma reinterpretată prin alte condimente și alte tehnici de preparare, la prețuri care pornesc de la câteva zeci de lei pentru un fel principal și urcă spre zona meniurilor mai consistente. Într-un restaurant cu specific vietnamez, pho, bun bo sau feluri asiatice cu tăiței și carne au devenit deja opțiuni recognoscibile pentru publicul urban. În localurile cu profil mexican, burrito, quesadilla sau taco nu mai sunt excepții exotice, ci produse care au intrat în consumul curent al tinerilor.

„Nu cred că noi, cei de 20 și ceva de ani, mai avem răbdare pentru genul acela de masă grea, de duminică, pe care o asociezi cu bucătăria moldovenească. E bună, clar, dar nu pentru ritmul nostru. Noi comandăm repede, mâncăm din mers, încercăm lucruri noi”, spune Claudiu, un tânăr antreprenor din Iași.

Pe filiera orientală, lucrurile sunt la fel de vizibile. În localuri cu specific levantin sau libanez, shawarma, orezul condimentat, hummusul sau preparatele pe bază de carne și lipie au devenit parte din peisajul obișnuit al orașului. În restaurantele cu specific grecesc, gyrosul și souvlaki sunt tot mai căutate, iar în zona japoneză sushi-ul s-a stabilizat deja ca una dintre cele mai constante forme de consum internațional. În ultimii ani, și bucătăria coreeană a început să fie mai prezentă, semn că Iașul nu doar împrumută tendințe din cultura pop globală, ci le transformă în consum cotidian.

„Nu mai ieșim în oraș pentru ciorbă și tochitură. Pentru asta există casa părinților sau casa bunicilor. În oraș vrei altceva, vrei să simți că trăiești într-un loc conectat, nu într-un oraș care mănâncă doar ce mânca și acum 50 de ani”, spune Toma, masterand la Facultatea de Chimie.

Această mutație nu înseamnă că bucătăria moldovenească dispare. Din contră, rămâne foarte puternică afectiv și identitar, doar că își schimbă locul. Nu mai este, pentru mulți tineri, prima opțiune de ieșit în oraș, ci mai degrabă gustul asociat cu intimitatea familială, cu mesele de acasă, cu sărbătorile și cu bunicile. „Mâncarea moldovenească are ceva foarte cald și foarte al nostru, dar exact de asta o leg de familie. Când ies în oraș, parcă nu vreau să repet ce știu deja. Vreau să încerc ceva diferit, poate pho, poate sushi, poate ceva indian. Pentru mine, asta înseamnă să trăiesc într-un oraș viu”, a conchis Ana.

De la borș și mămăligă la burrito, sushi și pho nu mai este doar o figură de stil. Este o descriere foarte exactă a felului în care Iașul își schimbă identitatea inclusiv prin ceea ce comandă, prin ceea ce consideră modern și prin ceea ce lasă, discret, în zona memoriei de familie. Harta culinară a orașului s-a schimbat complet pentru că s-a schimbat și orașul însuși: mai tânăr în obiceiuri, mai rapid în alegeri, mai curios și mai cosmopolit.

Teona SOARE