De la sapă, la dronă. Cum intră agricultura de precizie în fermele din Iași

* în județul Iași, agricultura începe să-și schimbe instrumentele și reflexele * în locul muncii mecanizate, apar tot mai des drone pentru monitorizare și tratamente, interes pentru cartografierea terenului și presiunea tot mai mare de a lua decizii pe bază de date, nu doar de experiență * la Țibănești și Lețcani există deja fermieri care vorbesc public despre avantajele dronelo * la Iași agricultura inteligentă a ajuns, în martie, și în centrul unei dezbateri regionale despre viitorul fermelor din nord-estul țării

Până nu demult, în multe sate din Iași, agricultura se făcea aproape după aceleași repere: ochiul omului, experiența transmisă din familie, intuiția despre vreme și multă muncă directă în câmp. Astăzi, peste acest peisaj începe să se așeze o altă imagine: drona care survolează cultura, camera multispectrală care vede ce nu se observă de la sol și fermierul care începe să gândească parcela nu doar ca pământ, ci ca suprafață măsurabilă, analizabilă și optimizabilă. Așa intră agricultura de precizie în județul Iași: lent, fragmentat, dar vizibil.

Unul dintre numele deja cunoscute în această tranziție este Cezar Musteață, fermier din Țibănești, care lucrează peste 800 de hectare și a vorbit public despre testarea dronelor în fermă. Mesajul lui este simplu și puternic: tehnologia economisește timp, poate reduce costurile și aduce mai multă precizie. Faptul că un astfel de exemplu vine din sudul județului, dintr-o zonă profund agrară, spune mult despre cum se schimbă profilul fermierului ieșean. Nu mai vorbim doar despre proprietar de teren sau administrator de exploatație, ci despre antreprenor dispus să experimenteze instrumente care, până recent, păreau de domeniul viitorului.

Al doilea nume identificat public este Vasile Călin, fermier cu terenuri în zona Lețcani, care apare în presa locală în contextul dezbaterii despre tratamentele fitosanitare aplicate cu drone. Discuția este importantă fiindcă mută subiectul din zona spectaculoasă a tehnologiei în zona utilității concrete: costuri mai bine controlate, intervenții mai rapide și protejarea culturilor în momentele sensibile. În agricultură, tocmai aici începe schimbarea reală: nu când tehnologia arată bine într-o demonstrație, ci când începe să conteze în calculele fermei.

Iașul nu pornește nici din vid, nici doar din inițiative private. La Universitatea pentru Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad”, dronele sunt folosite de ani buni în cercetări pentru agricultura de precizie. Specialiștii de aici au explicat că aparatura permite analiza indicilor de vegetație, identificarea buruienilor și observarea daunelor provocate de dăunători sau de stresul din câmp. Cu alte cuvinte, universitatea nu doar vorbește despre viitorul agriculturii, ci produce deja instrumente și competențe care pot coborî direct în fermele din județ.

Semnalul că agricultura inteligentă începe să devină o temă regională serioasă a fost dat chiar zilele acestea, la Iași. ADR Nord-Est, USV Iași și parteneri din zona academică și de inovare au pus în centrul unui atelier tema „Smart Farming – Automotive pentru Agricultură”, cu accent pe digitalizare, automatizare, mentenanță predictivă, utilaje inteligente și competitivitate. Nu este doar un eveniment de imagine. Este semnul că mediul universitar, administrația de dezvoltare regională și actorii economici încearcă să construiască un ecosistem în care agricultura să nu mai fie tratată doar ca producție brută, ci ca domeniu de tehnologie aplicată.

Asta înseamnă, de fapt, agricultura de precizie: mai puțină risipă, mai puține intervenții făcute uniform fără să fie nevoie, mai multă informație despre ce se întâmplă în fiecare parcelă. Într-un județ precum Iașul, unde seceta, scumpirea inputurilor și impredictibilitatea sezonului agricol apasă tot mai mult pe rentabilitatea fermelor, tehnologia începe să devină mai puțin un lux și mai mult o formă de apărare. Drona, senzorul, harta de vegetație sau algoritmul de irigare nu înlocuiesc agricultorul, ci îl obligă să devină mai exact.

Dan DIMA