Decizia care poate goli satele Moldovei: UE pregătește cea mai dură reformă agricolă din ultimii 30 de ani

* PAC fără plasă de siguranță: ce se întâmplă cu fermele și GAL-urile din Iași * Bruxelles-ul vrea să înghită agricultura României într-un „fond comun” * bani mai puțini, reguli mai dure: cum riscă Iașul să piardă miliarde din agricultură  * cum poate Bruxelles-ul să distrugă LEADER, singurul program care chiar a funcționat în sate

O nouă furtună se adună deasupra agriculturii românești, iar efectele ei riscă să lovească din plin satele Moldovei. Pentru perioada 2028–2034, Comisia Europeană pregătește o reformă radicală a Politicii Agricole Comune (PAC), una care, sub masca „simplificării”, ar putea însemna pierderea autonomiei, a banilor siguri pentru fermieri și chiar dispariția unor programe esențiale pentru dezvoltarea rurală.

Noua viziune de la Bruxelles propune includerea PAC într-un așa-numit „Fond comun”, alături de alte politici europene, și gestionarea sa printr-un plan unic de parteneriat național și regional. Pe hârtie sună modern. În realitate, însă, această abordare riscă să transforme agricultura într-un simplu capitol într-un buget general, unde va concura direct cu alte domenii pentru finanțare.

Proiectul de regulament prevede o listă amplă de intervenții finanțabile – de la plăți directe și sprijin cuplat pentru venit, până la investiții, măsuri de agromediu, instalarea tinerilor fermieri sau gestionarea riscurilor. Însă, România susține ferm că aceste măsuri trebuie să rămână într-o Politică Agricolă Comună separată, cu buget distinct și doi piloni clari, așa cum funcționează și în prezent.

Motivul este simplu: plățile directe sunt coloana vertebrală a veniturilor agricole. Orice diluare a PAC într-un fond comun riscă să lase fermierii – mai ales pe cei din județe precum Iași, Vaslui sau Botoșani – fără predictibilitate și fără siguranță financiară.

Un alt punct fierbinte este respingerea plafonării și a degresivității plăților directe. Autoritățile române atrag atenția că aceste măsuri lovesc exact în fermele medii și mari, cele care asigură producția constantă și securitatea alimentară. Într-o regiune unde comasarea terenurilor este deja dificilă, astfel de măsuri ar descuraja investițiile și ar reduce competitivitatea agriculturii românești în raport cu alte state membre.

Și mai grav, Comisia propune trecerea la regula de execuție bugetară N+1, în loc de N+2 sau N+3, aplicate anterior. Pentru proiectele de investiții – drumuri agricole, ferme moderne, procesare locală – acest lucru ar însemna termene nerealiste și un risc major de dezangajare a fondurilor. Cu alte cuvinte: bani pierduți înainte să ajungă în sate.

Poate cea mai mare alarmă vine din zona programului LEADER, unul dintre puținele instrumente care au adus dezvoltare reală în comunitățile rurale din județul Iași. În noul cadru financiar, LEADER nu mai beneficiază de o alocare financiară minimă garantată, așa cum se întâmpla până acum.

Fără bani dedicați, Grupurile de Acțiune Locală (GAL) riscă să dispară, iar odată cu ele – expertiza acumulată, parteneriatele locale și proiectele comunitare din domenii precum educația, cultura sau serviciile sociale. Practic, se pune sub semnul întrebării chiar filosofia LEADER: dezvoltarea „de jos în sus”, adaptată nevoilor reale ale comunităților.

Autoritățile române avertizează că orientarea excesiv economică a noii PAC riscă să ignore specificul rural al regiunilor mai sărace. Direcționarea automată a fondurilor doar către zonele defavorizate, fără parteneriate cu zonele mai dezvoltate, poate duce la fragmentare și la pierderea coerenței teritoriale.

Într-un județ precum Iași, unde diferențele dintre urban și rural sunt deja uriașe, aceste schimbări pot adânci decalajele, nu le pot reduce.

Deși Comisia Europeană susține că integrarea PAC într-un plan unic ar aduce mai multă flexibilitate și coerență, România atrage atenția că prețul ar putea fi mult prea mare: pierderea unui buget predictibil, slăbirea sprijinului pentru fermieri și destructurarea dezvoltării rurale.

În timp ce negocierile continuă la Bruxelles, un lucru este clar: pentru satele Moldovei și pentru fermierii din Iași, această reformă nu este un exercițiu tehnic, ci o miză vitală. Iar dacă vocea României nu va fi auzită, consecințele se vor vedea nu în statistici, ci în câmpuri părăsite și comunități rămase fără viitor.

Daniel BACIU