Zeci de mii de români originari de peste Prut, prinși în plasa verificărilor MAI!

Un document oficial exploziv al Ministerului Afacerilor Interne aruncă lumină asupra unuia dintre cele mai controversate subiecte ale momentului: anularea domiciliilor și invalidarea cărților de identitate pentru cetățeni români originari din Republica Moldova.

În timp ce numeroși români s-au trezit peste noapte cu actele contestate sau cu domiciliul radiat din evidențe, autoritățile susțin că nu este vorba despre o campanie împotriva basarabenilor, ci despre o amplă operațiune de combatere a domiciliilor fictive și a fraudelor din sistemul de evidență a populației.

Statul spune că nu cetățenia este problema, ci adresa din buletin

Potrivit explicațiilor oficiale, verificările nu vizează cetățenia română a persoanelor și nici proveniența acestora din Republica Moldova. În schimb, autoritățile susțin că urmăresc să stabilească dacă domiciliile declarate corespund realității.

Cu alte cuvinte, cetățenia rămâne intactă, însă domiciliul poate fi anulat dacă Poliția și serviciile de evidență constată că persoana nu locuiește efectiv la adresa respectivă.

Este o diferență juridică importantă, dar care pentru cei afectați produce efecte extrem de concrete: cartea de identitate poate deveni nevalabilă, iar persoana se poate trezi în imposibilitatea de a utiliza documentul pentru diverse proceduri administrative.

La originea întregii operațiuni se află modificările legislative intrate în vigoare în iunie 2023.Noua lege a stabilit că la o adresă nu mai pot avea domiciliul, în afara familiei extinse, mai mult de 10 persoane.

Măsura a fost introdusă după ce autoritățile au descoperit situații considerate absurde, în care la aceeași locuință figurau zeci sau chiar sute de persoane.

De atunci, serviciile de evidență a populației au primit instrumentele necesare pentru a verifica și elimina din registre domiciliile considerate neconforme cu realitatea.

Scenariul care îi sperie pe mulți: afli că actul nu mai este valabil când te legitimează poliția

Poate cel mai controversat aspect din document este chiar recunoașterea unei probleme practice majore.

MAI afirmă că persoanele sunt notificate înainte de luarea măsurii.  Numai că notificarea este trimisă exact la adresa aflată sub verificare. Dacă persoana nu locuiește acolo sau nu mai ajunge la acea adresă, există riscul să nu afle niciodată despre procedură.

Astfel, în unele situații, cetățeanul descoperă că actul său figurează cu probleme abia în momentul unei legitimări, la trecerea frontierei sau în cadrul unei proceduri administrative.

Documentul vorbește și despre existența unor verificări privind documente despre care există suspiciuni că ar fi fost emise nelegal.

Mai mult, sunt menționate anchete și dosare aflate în lucru la nivelul Parchetului, care vizează anumite acte emise de structuri de stare civilă și evidență a persoanelor.

Autoritățile consideră că fenomenul este suficient de grav încât să justifice intervenții rapide pentru curățarea registrelor oficiale și eliminarea situațiilor considerate fictive.

În timp ce Ministerul de Interne insistă că măsurile sunt perfect legale și aplicate fără discriminare, criticii susțin că procedurile riscă să afecteze mii de cetățeni români care au obținut acte în conformitate cu regulile existente la momentul respectiv.

Documentul oficial explică mecanismul, justifică verificările și detaliază baza legală a măsurilor.

Însă nu oferă o imagine clară asupra numărului de persoane deja afectate (estimat la câteva zeci de mii) și al celor care ar putea descoperi în perioada următoare că domiciliul din cartea de identitate nu mai există în evidențele statului.

Până când autoritățile vor publica cifre clare, scandalul domiciliilor anulate rămâne una dintre cele mai sensibile și controversate teme administrative din relația României cu comunitatea românilor din Republica Moldova.

Marin AVRAM