Doi medici din Iași, în comisia noului ghid pentru cancerul tiroidian

Colegiul Medicilor din România a publicat un ghid actualizat pentru tratamentul și urmărirea cancerului tiroidian diferențiat. În Comisia de Endocrinologie a CMR, structura care a elaborat documentul, se află și doi specialiști din Iași -- prof. univ. dr. Cristina Preda și șef lucrări dr. Letiția Elena Leuștean.

Pentru pacienți, un ghid actualizat poate însemna mai multă predictibilitate într-un traseu medical care, de multe ori, începe cu un nodul descoperit întâmplător, o ecografie, analize hormonale sau o suspiciune ridicată la un control endocrinologic.

Cancerul tiroidian diferențiat poate presupune mai multe etape: evaluare endocrinologică, investigații imagistice, puncție, intervenție chirurgicală, tratament suplimentar în anumite cazuri și urmărire pe termen lung. Un ghid standardizat ajută medicii să ia decizii după aceleași criterii, iar pentru pacient acest lucru poate reduce diferențele de abordare între spitale, cabinete sau centre medicale.

De ce contează un ghid pentru cancerul tiroidian

Un ghid medical nu schimbă automat viața pacientului de pe o zi pe alta, dar poate schimba felul în care este condus cazul. În locul unor decizii luate diferit de la un centru la altul, ghidul oferă repere profesionale comune.

Pentru bolnav, asta înseamnă un drum medical mai coerent: diagnostic confirmat corect, tratament adaptat formei de boală, urmărire după riscul individual și, acolo unde este nevoie, colaborare între endocrinolog, chirurg, medic de medicină nucleară, oncolog, imagist și medic de familie.

În cancerul tiroidian diferențiat, supravegherea după tratament este esențială. Chiar dacă multe forme au evoluție mai lentă decât alte tipuri de cancer, pacientul nu trebuie pierdut din evidență. Controalele pot ajuta la identificarea unei eventuale recidive, la ajustarea tratamentului hormonal și la evaluarea stării generale.

Bolile tiroidei afectează sute de mii de români

Importanța unui astfel de ghid trebuie privită și în contextul mai larg al bolilor tiroidiene. În România, hipotiroidismul este estimat la aproximativ 4,5% din populația de peste 14 ani, ceea ce înseamnă peste 700.000 de persoane afectate. Afecțiunea este mult mai frecventă la femei, raportul estimat fiind de aproximativ opt femei la un bărbat.

Pe lângă hipotiroidism, pacienții pot fi diagnosticați cu hipertiroidism, tiroidite autoimune, gușă, noduli tiroidieni sau tumori tiroidiene. Multe dintre aceste probleme evoluează discret, iar simptomele pot fi confundate cu stresul, oboseala sau schimbările firești ale vârstei.

Oboseala persistentă, modificările inexplicabile de greutate, palpitațiile, căderea părului, anxietatea, intoleranța la frig sau la căldură pot fi semne ale unei disfuncții tiroidiene. Mai îngrijorătoare sunt dificultățile la înghițire, senzația de presiune în zona gâtului, răgușeala persistentă sau apariția unei umflături cervicale.

Datele pentru România indică 1.736 de cazuri noi de cancer tiroidian și 161 de decese într-un an. Prevalența la cinci ani este estimată la 6.358 de cazuri, ceea ce arată că mulți pacienți trăiesc ani după diagnostic și au nevoie de urmărire medicală corectă, nu doar de tratament inițial.

Teona SOARE