Două puncte. Atât ne-a despărțit de finanțarea Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară

* „La evaluare (pe lângă faptul că am plecat din - (minus) 15 puncte pe motiv de SRU) au declarat proiectul ca fiind de ineters județean în loc de regional și asta a fost. 2 puncte care au făcut diferența. Ce le trebuie la moldoveni spital de cardio? Au dat drumul apoi la intoxicările specifice: e prea mare, domnule, e prea scump, are săli multe de operație, nu sunt cadre medicale etc. Etc. etc. Ciudat era să auzim asta din gura PSD-iștilor ieșeni. Dureros... Ieșenii au fost puși în postura de a-l vota pe Rafila deputat. Ce ironie! Cât cinism!”, a postat pe rețelele sociale Marius Dangă, vicepreședintele Consiliului Județean Iași.

Cazul Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară din Iași a devenit, pentru mulți din Moldova, simbolul perfect al modului în care marile promisiuni naționale despre „reforma sănătății” s-au ciocnit violent de realitatea politică, de improvizație administrativă și de decizii luate în laboratoare de partid. Din ceea ce fusese prezentat public drept o revoluție a infrastructurii medicale prin Planul Național de Redresare și Reziliență, cu 27 de spitale noi promise României, bilanțul de astăzi este devastator: doar șase proiecte mai sunt considerate realizabile, și acelea cu întârzieri, emoții și semne uriașe de întrebare.

Pentru Iași și întreaga regiune de Nord-Est, rana este cu atât mai mare cu cât proiectul Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară nu era o simplă idee aruncată într-un dosar politic, ci unul dintre puținele proiecte care ajunseseră efectiv într-un stadiu avansat de pregătire tehnică și administrativă.

S-au făcut studii de prefezabilitate, studii de fezabilitate, analiza nZEB, s-a obținut autorizația de construire, au fost consumate mii de ore de muncă și munți de documente. În spatele proiectului au stat medici, proiectanți, administrație locală și echipe tehnice care au încercat să transforme o nevoie medicală uriașă într-un proiect eligibil european.

Iar aici apare marea acuzație politică și administrativă: că totul ar fi fost inutil în fața unei liste stabilite dinainte.

Dangă: „Lista făcută de ministrul PSD Alexandru Rafila s-a dovedit un fake sinistru”

Criticii fostului ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, susțin că evaluarea spitalelor pentru PNRR a fost construită pe criterii „croite” pentru a valida decizii politice deja luate. Mai grav, reprezentanții proiectului ieșean afirmă că Institutul de Boli Cardiovasculare a fost încadrat drept proiect „de interes județean”, nu regional, pierzând punctele decisive care l-ar fi trimis pe lista finanțărilor. „Ministrul Cseke Attila tocmai a anunțat dezastrul rezultat în urma bătăii de joc a PSD pe tema spitalelor noi din PNRR. Ceea ce trebuia să aibă ca rezultat 27 de spitale noi s-a transformat în doar 6, și alea cu emoții și cu mari întârzieri. Lista făcută de ministrul PSD Alexandru Rafila pe genunchi și cu criterii de ierarhizare stabilite pentru a valida lista stabilită la partid anteior s-a dovedit un fake sinistru. S-a muncit foarte mult pentru a pregăti proiectul Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară pentru a fi eligibil pe PNRR. Într-un timp record s-au făcut Studiul de Prefezabilitate, Studiul de Fezabilitate, Studiul nZEB și s-a obținut Autorizația de Cosntruire. Mii de ore de muncă și zeci de bibliorafturi de documente. Am avut lângă noi echipa inimoasă a IBCV, condusă de Grigore Tinică, dar și energia și disponibilitatea unei echipe senzationale de proiectanți conduși de Cristina Cuceu. Toate astea nu au contat în fața ordinului. La evaluare (pe lângă faptul că am plecat din - (minus) 15 puncte pe motiv de SRU) au declarat proiectul ca fiind de ineters județean în loc de regional și asta a fost. 2 puncte care au făcut diferența. Ce le trebuie la moldoveni spital de cardio? Au dat drumul apoi la intoxicările specifice: e prea mare, domnule, e prea scump, are săli multe de operație, nu sunt cadre medicale etc. Etc. etc. Ciudat era să auzim asta din gura PSD-iștilor ieșeni. Dureros... Ieșenii au fost puși în postura de a-l vota pe Rafila deputat. Ce ironie! Cât cinism!”, a postat pe rețelele sociale Marius Dangă, vicepreședintele Consiliului Județean Iași.

Două puncte. Atât ar fi despărțit Moldova de una dintre cele mai importante investiții medicale din istoria regiunii.

La Ambulatoriul IBCV programările pentru consultații se fac deja pentru februarie anul viitor

În jurul acestei decizii s-a acumulat apoi o frustrare enormă. Pentru că, în paralel, au început explicațiile considerate de mulți insultătoare: „spitalul e prea mare”, „prea scump”, „nu sunt medici”, „are prea multe săli de operație”. Într-o regiune unde mortalitatea cardiovasculară este printre cele mai ridicate din Europa. Într-o regiune unde oamenii așteaptă luni întregi pentru investigații și consultații. Într-o regiune unde, după cum se afirmă chiar în mesajul public, la Ambulatoriul IBCV programările pentru consultații se fac deja pentru februarie anul viitor. „Dacă vă mai ține inima”!

Fraza aceasta concentrează poate mai bine decât orice raport tehnic drama sistemului medical din Moldova.

Pentru că în spatele conflictului politic există o realitate statistică brutală. România continuă să aibă una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate evitabilă din Uniunea Europeană, iar bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces. În regiunea Nord-Est situația este și mai gravă, pe fondul subfinanțării istorice, infrastructurii medicale îmbătrânite și deficitului cronic de investiții.

Iar aici cazul IBCV devine mai mult decât un simplu proiect ratat: devine expresia unei frustrări regionale adânci, a sentimentului că Moldova pierde constant competiția pentru marile investiții strategice.

Explozivă este și contradicția politică invocată de autorii mesajului. La un moment dat, premierul Marcel Ciolacu a justificat scoaterea unor spitale din PNRR afirmând că anumite proiecte „nu aveau nici licitație, nici studiu”. Replica venită dinspre Iași este devastatoare: dacă aceste documente erau obligatorii pentru eligibilitate, atunci cum au ajuns respectivele spitale pe lista aprobată inițial?

Întrebarea lovește direct în credibilitatea întregului proces de selecție.

Cine a validat proiectele? Pe ce criterii? Și, mai ales, cine răspunde pentru pierderea unor finanțări istorice?

Pentru că aici miza depășește cu mult rivalitatea dintre partide. România riscă să intre în istorie drept țara care a avut la dispoziție miliarde de euro pentru spitale și a reușit să transforme una dintre cele mai mari oportunități de modernizare medicală într-un scandal administrativ și politic gigantic.

Totuși, povestea nu s-a încheiat

Proiectele IBCV și cel al Spitalului Clinic Integrat de Boli Respiratorii au fost redepuse prin Programul Național de Investiții în Infrastructura Unităților Spitalicești, iar recent au apărut și semnale că ele ar putea intra într-un mecanism susținut împreună cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru evaluarea unor proiecte strategice realizabile prin parteneriate public-private.

Faptul că cele două proiecte ieșene apar pe lista celor analizate de BERD este interpretat local drept o nouă șansă. Poate ultima.

Pentru că adevărata problemă ridicată de acest episod nu este doar cine a pierdut niște puncte la o evaluare birocratică. Întrebarea reală este dacă Moldova poate reuși vreodată să își impună marile proiecte strategice într-un sistem politic și administrativ care pare să funcționeze permanent pe logică de influență, negocieri și priorități fluctuante.

Daniel BACIU