Explodează bomba pensiilor: calculele pentru 2026 arată pierderi pentru milioane de români

* specialiștii atrag atenția că formula de calcul a pensiilor, modificată succesiv în ultimii ani, nu mai respectă strict principiul contributivității * ajustările se bazează pe un amestec de factori economici și decizii sociale care nu mai păstrează o legătură directă între cât ai contribuit și cât primești * un contribuabil cu venituri solide și contribuții consistente poate ajunge, în 2026, să primească o pensie modestă în termeni reali, într-un sistem tot mai presat de realitățile economice și demografice

Proiecțiile bugetare pentru anul 2026 aduc în prim-plan o problemă sensibilă, cu potențial impact social major: există riscul ca unele pensii acordate să fie, în termeni reali, mai mici decât sumele plătite de-a lungul vieții active prin contribuțiile sociale. Specialiștii avertizează că dezechilibrul dintre contribuții și drepturi se accentuează, iar sustenabilitatea sistemului public de pensii intră într-o zonă critică.

Deși la nivel oficial sunt vehiculate scenarii optimiste privind creșterea veniturilor pensionarilor, datele actuale și proiecțiile economice indică o realitate mai complicată. Anul 2026 este privit tot mai des ca un punct de inflexiune, în care presiunile demografice și bugetare ar putea deveni vizibile direct în nivelul pensiilor.

Moldova, între echilibru fragil și deficit structural

La nivel național, peste jumătate dintre județe înregistrează un deficit în raportul dintre numărul de asigurați și cel al pensionarilor. Regiunea Moldovei nu face excepție. Din cele opt județe – Suceava, Botoșani, Neamț, Iași, Bacău, Vaslui, Vrancea și Galați – doar județul Iași are un rezultat pozitiv.

În județul Iași sunt înregistrați 210.267 de angajați care contribuie la sistemul public, comparativ cu 158.297 de pensionari (de stat și agricultori). Chiar și așa, la nivel regional, balanța este negativă: 726.115 pensionari la doar 680.368 angajați cotizanți.

Situația județului Suceava este una de echilibru pierdut la limită, fiind influențată semnificativ de numărul mare de pensionari agricultori. Aici se înregistrează 136.126 angajați și 139.820 pensionari, dintre care 5.397 provin din fostul sistem agricol.

Județe „motoare” și județe vulnerabile

La nivel național, cele mai bune rapoarte între asigurați și pensionari se regăsesc în marile centre economice. Municipiul București conduce detașat, cu 1.648.420 angajați cu contracte de muncă și 467.599 pensionari. Urmează județele Cluj (324.268 asigurați la 181.614 pensionari), Ilfov (280.190 la 79.789) și Timiș (276.613 la 153.631).

La polul opus se află județul Mehedinți, unde doar 34.780 de angajați susțin 59.542 de pensionari. Județul Tulcea se află într-o situație aproape de echilibru, diferența fiind în favoarea pensionarilor cu doar 150 de persoane.

Per ansamblu, România are în prezent 6.312.485 angajați care cotizează la stat și 4.695.280 de pensionari. Deși aceste cifre par, la prima vedere, încurajatoare, economiștii avertizează că ele sunt fragile și pot fi rapid destabilizate de contextul economic și demografic.

Cum funcționează sistemul și unde apare problema

România utilizează un sistem de pensii de tip „pay-as-you-go”, în care contribuțiile actuale ale angajaților sunt folosite pentru plata pensiilor curente. În ultimii ani, însă, acest mecanism a devenit tot mai vulnerabil, din mai multe motive: contribuțiile colectate nu mai țin pasul cu cheltuielile totale pentru pensii, numărul persoanelor active scade, pe fondul migrației și al îmbătrânirii populației, cheltuielile cresc odată cu majorarea pensiilor și cu creșterea speranței de viață.

Acest cumul de factori face ca, în 2026, unele pensii să nu mai reflecte în mod direct nivelul contribuțiilor plătite de beneficiari de-a lungul vieții active.

Specialiștii atrag atenția că formula de calcul a pensiilor, modificată succesiv în ultimii ani, nu mai respectă strict principiul contributivității. Ajustările se bazează pe un amestec de factori economici și decizii sociale, care nu mai păstrează o legătură directă între cât ai contribuit și cât primești.

Printre elementele care influențează negativ valoarea reală a pensiilor se numără inflația ridicată, care erodează puterea de cumpărare, modificările legislative frecvente, nivelul salariilor și al șomajului, care afectează baza de contribuții.

Astfel, deși pe hârtie pensiile pot părea mai mari, în termeni reali ele pot ajunge să fie inferioare efortului financiar depus de contribuabili în timpul vieții active.

Ce înseamnă, concret, „pensii mai mici decât contribuțiile”

Experții subliniază că această formulare nu înseamnă că pensionarii primesc mai puțini bani decât au plătit efectiv la stat, ci că valoarea economică reală a pensiei nu mai reflectă proporțional sumele contribuite, ajustate la inflație și la contextul economic actual.

Decalajul apare atunci când baza de contribuții nu este integral valorificată pe termen lung, indexările nu acoperă ritmul real al scumpirilor, iar mecanismele de redistribuire nu mai pot compensa dezechilibrele între generații.

Pe scurt, un contribuabil cu venituri solide și contribuții consistente poate ajunge, în 2026, să primească o pensie modestă în termeni reali, într-un sistem tot mai presat de realitățile economice și demografice.

Daniel BACIU