Febra panourilor solare lovește județul. Zeci de primării vor energie verde, pe bani europeni

* în multe cazuri, primele contracte nu sunt pentru construcție, ci pentru consultanță și „managementul investiției”, cu valori cuprinse între câteva mii și zeci de mii de lei * abia ulterior apar licitațiile mari, de execuție *  explicația ofivială: termenele Fondului pentru modernizare sunt strânse, iar primăriile riscă să piardă finanțarea dacă nu se mișcă rapid * neoficial, avalanșa de achiziții ridică semne de întrebare privind capacitatea reală a unor UAT-uri de a gestiona astfel de investiții și despre cât de pregătite sunt pentru exploatarea lor pe termen lung

Județul Iași a fost cuprins, în ultimele luni, de o adevărată explozie de licitații pentru construirea de parcuri fotovoltaice. Deși multe primării abia reușesc să-și acopere cheltuielile curente, aproape peste noapte s-a declanșat o goană generalizată după panouri solare, consultanți, studii geotehnice și contracte de execuție, într-un ritm care ridică întrebări.

Comune mici, cu bugete fragile, au intrat parcă într-o competiție tăcută: cine prinde mai repede finanțarea, cine depune primul proiectul, cine semnează mai rapid contractele. Vorbim despre zeci de achiziții publice, unele de mii de lei pentru consultanță și studii, altele de milioane de lei pentru lucrări efective, toate având un numitor comun: Fondul pentru modernizare, program gestionat de Ministerul Energiei și Comisia Europeană, alimentat din vânzarea certificatelor de emisii de carbon.

În teorie, scopul este nobil. Cu bani europeni, primăriile pot construi parcuri fotovoltaice pentru consum propriu, pot alimenta școli, primării, dispensare și iluminatul public, iar surplusul de energie poate fi livrat în rețea. În practică însă, ritmul alert al achizițiilor sugerează o cursă contra-cronometru, în care documentațiile se succed pe bandă rulantă, iar aceleași firme apar recurent în proceduri.

Sumele nu sunt deloc mici. Un parc fotovoltaic de aproximativ 0,5 MW ajunge la 400.000–500.000 de euro, iar în județul Iași deja se conturează o hartă a investițiilor „verzi” de ordinul zeci de milioane de lei.

La Cristești, valoarea contractului pentru execuția parcului fotovoltaic depășește 1,12 milioane de lei, cu lucrări complexe: de la împrejmuiri și instalații electrice, până la posturi de transformare și racordare la rețea.
La Țigănași, investiția urcă la aproape 2 milioane de lei, cu echipamente tehnologice care reprezintă grosul cheltuielilor.
În alte comune – Erbiceni, Popricani, Miroslovești, Deleni, Drăgușeni, Țuțora, Strunga, Ipatele sau Lețcani – achizițiile curg pe segmente: consultanță, management de proiect, studii geotehnice, dirigenție de șantier, drumuri de acces sau posturi de transformare.

Un detaliu interesant: în multe cazuri, primele contracte nu sunt pentru construcție, ci pentru consultanță și „managementul investiției”, cu valori cuprinse între câteva mii și zeci de mii de lei. Abia ulterior apar licitațiile mari, de execuție, într-un mecanism bine cunoscut în administrația locală.

Oficial, explicația este simplă: termenele Fondului pentru modernizare sunt strânse, iar primăriile riscă să piardă finanțarea dacă nu se mișcă rapid. Neoficial, însă, ritmul sincronizat și avalanșa de achiziții ridică semne de întrebare privind capacitatea reală a unor UAT-uri de a gestiona astfel de investiții și despre cât de pregătite sunt pentru exploatarea lor pe termen lung.

Cert este un lucru: județul Iași se află în plină revoluție fotovoltaică, iar panourile solare au devenit noua monedă forte în administrația locală. Există, totuși, riscul ca toată această explozie de proiecte verzi să nu se concretizeze în facturi mai mici și eficiență reală și, mai grav, peste câțiva ani, multe dintre aceste parcuri să rămână doar monumente ale unei grabe europene prost gestionate. Daniel BACIU