Guvernul pune la bătaie 590 de milioane de euro pentru fabrici alimentare. Din Iași, doar o firmă a trecut testul eligibilității

* programul Investalim promite o revoluție în industria alimentară românească – sute de milioane de euro pentru fabrici noi de procesare * din păcate, Iașul figurează cu un singur nume pe lista eligibililor.Guvernul României a lansat prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale unul dintre cele mai ambițioase programe de sprijin pentru industria alimentară: Investalim, cu o finanțare totală de aproximativ 590 de milioane de euro (peste 2,9 miliarde de lei). Obiectivul este limpede – construirea și modernizarea fabricilor românești de procesare pentru carne, lapte, panificație, conserve, uleiuri și produse tradiționale

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat că peste 110 proiecte au fost deja aprobate la nivel național, iar investițiile totale depășesc 2 miliarde de lei. Guvernul promite că aceste fonduri vor aduce „locuri de muncă în mediul rural și produse românești pe rafturile magazinelor”.

Iașul, deocamdată cu un singur jucător în jocul miliardelor

Dincolo de cifrele optimiste, distribuția geografică a acestor fonduri ridică semne de întrebare. În timp ce județe din sud și vest au zeci de proiecte, Iașul apare cu o singură firmă admisă în etapa de eligibilitate.

Potrivit listei oficiale publicate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), doar compania INTERFOOD PROCESSING SRL, din comuna Miroslava (sat Brătuleni), a fost declarată eligibilă în cadrul programului. Proiectul vizează procesarea cărnii și are o valoare totală estimată de 38,36 milioane lei, din care 18,5 milioane lei reprezintă ajutor de stat solicitat. Este, până în prezent, singurul proiect din județul Iași care a trecut pragul de eligibilitate – un semnal că regiunea de nord-est, deși bogată în resurse agricole, rămâne codașă la capitolul investiții în infrastructură de procesare.

Oportunitate ratată sau start timid?

Programul Investalim a fost conceput pentru a sprijini producția internă, reducând dependența României de importuri. Cu toate acestea, realitatea arată o participare modestă din partea Moldovei și mai ales a Iașului. Fie infrastructura locală și birocrația au descurajat antreprenorii, fie informațiile despre program nu au ajuns la timp acolo unde era nevoie. Pe termen scurt, fondurile vor continua să fie distribuite în etape, însă, dacă Iașul nu își consolidează poziția în domeniul agro-industrial, riscă să rămână doar un furnizor de materie primă pentru alte județe — nu un jucător real în lanțul valoric.

Dan DIMA