* un studiu național arată că infecția cronică cu virusul hepatitic C este mai frecventă în Nord-Est decât în oricare altă regiune a țării

Nord-Estul României, regiune din care face parte și județul Iași, înregistrează cea mai ridicată prevalență a hepatitei cronice C din țară: 2,2%, față de media națională de 0,9%. Datele readuc în atenție problema bolnavilor care nu știu că sunt infectați și ajung la medic abia după apariția complicațiilor.

Persoanele de peste 60 de ani, cele mai expuse

Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei este marcată pe 28 iulie, iar datele recente plasează Iașul într-una dintre cele mai expuse zone ale țării în privința infecției cu virusul hepatitic C.

Un studiu național publicat în revista de specialitate Eurosurveillance a analizat 2.674 de probe recoltate de la adulți care s-au prezentat în laboratoare pentru controale medicale obișnuite, în perioada 2020–2023. Prevalența estimată a infecției cronice cu virusul hepatitic C a fost de 0,9% la nivelul României. În Nord-Est, procentul a ajuns la 2,2%, fiind cel mai ridicat dintre toate regiunile analizate.

Vârsta reprezintă un alt semnal important. Studiul a identificat o prevalență a infecției cronice de 2% în rândul persoanelor cu vârsta de cel puțin 60 de ani. Autorii recomandă extinderea testării și a accesului la tratament în special pentru populația vârstnică și pentru locuitorii din nord-estul țării.

Hepatita C poate evolua ani sau chiar decenii fără simptome clare. Unele persoane află că sunt infectate numai după ce au apărut fibroza hepatică, ciroza sau cancerul de ficat. Organizația Mondială a Sănătății arată că doar 36% dintre persoanele infectate cu virusul hepatitic C la nivel mondial în perioada 2015–2024 își cunoșteau diagnosticul.

Hepatita B rămâne o altă problemă în Nord-Est

Datele regionale privind hepatita B provin dintr-un alt tip de cercetare. Programul LIVE(RO)2 a testat aproximativ 320.000 de persoane, majoritatea provenind din comunități vulnerabile. Prevalența infecției cronice cu virus hepatitic B a fost de 1,67% în întregul lot și de 1,89% în Nord-Est. Rezultatele nu pot fi extinse automat asupra populației generale, deoarece participanții au fost selectați în special din categorii cu acces redus la servicii medicale sau cu factori de risc.

Hepatita B poate fi prevenită prin vaccinare. Pentru persoanele cu infecție cronică există tratamente antivirale care reduc multiplicarea virusului și riscul de ciroză sau cancer hepatic, însă tratamentul poate fi necesar pe termen lung.

Hepatita C se poate vindeca în peste 95% dintre cazuri

Medicamentele antivirale cu acțiune directă pot vindeca mai mult de 95% dintre persoanele infectate cu virusul hepatitic C. Tratamentul durează, în cele mai multe situații, între 8 și 12 săptămâni. În România, criteriile CNAS pentru perioada 2025–2026 includ terapii antivirale orale administrate timp de 12 săptămâni pentru pacienții eligibili.

Organizația Mondială a Sănătății marchează în 2026 Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei sub mesajul „Hepatitis: Let’s break it down”. În 2024, aproximativ 287 de milioane de oameni trăiau cu hepatită cronică B sau C, iar 1,3 milioane au murit din cauza acestor infecții. OMS cere eliminarea barierelor care împiedică accesul la testare, diagnostic și tratament.

Clara DIMA