Iașul a pierdut două figuri emblematice ale culturii — academicianul Ion H. Ciubotaru și scriitorul Horia Zilieru

* la finalul anului 2025, Iașul a rămas mai sărac cu două conștiințe ale memoriei: Ion H. Ciubotaru, reper al etnologiei românești și al cercetării folclorului moldav, și Horia Zilieru, poetul „ieșenizat definitiv”, a cărui operă a traversat decenii de viață literară * plecarea lor în eternitate, în aceeași zi, 31 decembrie 2025, a lăsat orașul fără două feluri rare de rigoare: cea a arhivei vii și cea a limbajului transformat în destin

La cumpăna dintre ani, Iașul a pierdut două figuri emblematice ale culturii: profesorul universitar și academicianul Ion H. Ciubotaru, una dintre vocile majore ale etnologiei românești, și scriitorul Horia Zilieru, poet, redactor și animator al revistelor care au ținut pulsul literar al orașului. Amândoi au plecat la cele veșnice miercuri, 31 decembrie 2025, iar această coincidență are ceva din dramatismul simbolic al unei epoci care își strânge, brusc, reperele.

Horia Zilieru (pseudonimul lui Gheorghe Iancu), născut la 21 mai 1933, în Racovița, Argeș, și-a legat destinul de Iași prin muncă, reviste și o fidelitate calmă față de poezie. A fost ziarist la „Flacăra Iașului”, bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”, apoi redactor și secretar general de redacție la „Iașul nou”, „Iașul literar” și „Convorbiri literare”, între 1959 și 1990. A publicat prima plachetă, „Fluierul”, în 1959, iar de atunci opera lui s-a construit ca o suită de cărți în care erosul, mitul și melancolia capătă densitate de limbaj. Criticul Adrian Dinu Rachieru îl descria drept „argeșean… ieșenizat definitiv”, cu un lirism ce virează spre ermetism, în filiația Arghezi–Ion Barbu. Trupul neînsuflețit va fi depus la Capela Eternitatea luni, 5 ianuarie 2026, iar slujba de înmormântare va avea loc marți, 6 ianuarie 2026, la ora 13.

Ion H. Ciubotaru, născut la 28 ianuarie 1940, în Arborea, județul Botoșani, și-a legat definitiv parcursul de Iași, devenind un reper al cercetării folclorului și al patrimoniului cultural imaterial. Asociat mediului academic și Institutului de Filologie Română „A. Philippide” al Academiei Române, a lăsat în urmă o muncă de teren și de arhivare cu forță de durată: tradiția orală tratată nu ca ornament, ci ca document viu al identității. În 2022 a fost ales membru de onoare al Academiei Române, iar în 2025 coordona încă proiecte editoriale importante pentru memoria culturală a orașului. Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași a transmis un mesaj de profundă tristețe, evocând rigoarea, dăruirea și generațiile formate de el.

Un poet care a înnobilat limba și un savant care a salvat fragilul din tradiție: două feluri de a apăra o lume. Iașul rămâne cu opera lor — și cu tăcerea care, uneori, spune cel mai limpede cât de mult au contat.

Dan DIMA