Iașul ar putea rămâne fără sute de paturi în spitale!

Guvernul împinge România intră într-o reformă radicală a sistemului sanitar, dar pentru Iași vestea sună mai degrabă ca un avertisment dur decât ca o optimizare administrativă. Executivul a decis să elimine peste 14.000 de paturi de spital în următorii ani, ceea ce, pentru mulți pacienți și medici, reprezintă începutul unei presiuni uriașe.

Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, vorbește despre cifre, procente și comparații europene. România ar avea prea multe paturi raportat la populație – 728 la 100.000 de locuitori, față de media UE de 511. Grad de ocupare sub așteptări: 51% pentru cazuri acute, 60% pentru cronici. Dar aceste cifre reci nu spun povestea completă…

Pentru Iași, un centru medical regional care deservește nu doar județul, ci întreaga Moldovă, realitatea este cu totul alta. Cu 6.373 de paturi aprobate, orașul pare, pe hârtie, bine acoperit. În practică, însă, spitalele sunt deja supraaglomerate, iar coridoarele pline nu sunt o excepție, ci o rutină. Să reduce acest număr cu câteva sute reprezintă o inconștiență!

În țară, începând din acest an, sistemul pierde aproape 4.700 de paturi dintr-un foc. Reducerea continuă până în 2028, când se va ajunge la puțin peste 103.000 de paturi la nivel național. Iar până în 2030, tăierea totală ar putea depăși 23.000.

Pentru Iași, asta înseamnă un singur lucru: presiune. Într-un oraș unde ajung cazuri grave din toată regiunea de Nord-Est, fiecare pat contează. Fiecare reducere poate însemna un pacient în plus pe lista de așteptare sau, mai grav, fără acces rapid la tratament.

Comparativ, Bucureștiul rămâne un gigant medical, iar Cluj-Napoca își menține poziția solidă. Dar Iașul are o particularitate critică: este poarta medicală a Moldovei. Aici vin pacienți din Botoșani, Vaslui, Neamț, Bacău, Suceava și chiar din zone mai îndepărtate.

Reducerea paturilor nu înseamnă doar statistici ajustate. Înseamnă mai puțin spațiu pentru urgențe, mai puține locuri pentru internări, mai multă aglomerație în spitale deja tensionate.

Și poate cel mai îngrijorător scenariu: pacienți tratați „din mers”.

În teorie, reforma ar trebui să împingă sistemul spre ambulatoriu și spitalizare de zi - modele europene eficiente. În practică, fără infrastructură complet dezvoltată, tranziția riscă să fie dureroasă. Carmen DEACONU