Iașul are peste 180 de mărci înregistrate. O radiografie economică între nostalgie, reinventare și branding neașteptat

În arhiva publică a Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci sunt peste 180 de solicitări trimise din Iași, iar fiecare dintre ele spune o poveste despre ce a fost, ce este și ce încearcă să devină economia acestui oraș. Dacă vrei să înțelegi cum a evoluat capitala Moldovei din punct de vedere economic, nu trebuie să te uiți doar la statistici seci, ci și la ce și-au dorit antreprenorii, instituțiile sau chiar locuitorii să devină – prin prisma numelor pe care le-au înregistrat oficial.

De la textile la vinuri, festivaluri, companii de escortă

Cea mai veche marcă din această listă aparține întreprinderii M Iași, înregistrată în 1983, specializată în țesături, cuverturi de pat și masă, îmbrăcăminte, încălțăminte și articole de acoperit capul. Este o amprentă clară a unei perioade în care Iașul industrial însemna muncă, producție, materiale textile și exporturi în blocul estic. Însă această epocă avea să se fractureze brusc după 1989, iar lista mărcilor devine apoi o frescă a reconversiei.

Ieșenii și-au înregistrat de-a lungul timpului zeci de denumiri legate de industriile de bază, de la fabrica de bere Zimbru și cooperativele agricole, până la branduri ca Lactis, Frigocarne, Ramin (ape minerale), Textila sau Moldova Tricotaje. În paralel, comunele și satele din jur au început să aspire la identitate economică, înregistrând mărci care poartă numele zonelor Tomesti, Comarna, Țibănești, Voinești sau Delul Mare. Nu toate s-au transformat în afaceri viabile, dar ele spun ceva despre dorința unei întregi regiuni de a-și păstra numele viu în economie.

În anii 2000, odată cu urbanizarea accelerată și intrarea în economia de piață, paleta mărcilor s-a diversificat neașteptat. Găsim pe listă festivaluri culturale precum Iași Fringe Festival, cabinete de avocatură și notariate, posturi de televiziune, conturi de Facebook, școli și grădinițe private, firme de meditații, ba chiar și studiouri care oferă servicii de escortă sub eticheta unui branding rafinat. Economia Iașului începe să arate ca o matrice fluidă, în care coabitează elitele universitare, industriile creative, educația privată și afacerile de margine.

Multe dintre instituțiile simbolice ale orașului au devenit, la rândul lor, mărci înregistrate. Curtea de Apel, Aeroportul Internațional, Uniunea Industriașilor, Orchestra Doina Moldovei, FC Politehnica, Camera Notarilor Publici – toate figurează în arhivă. Numele orașului devine astfel nu doar o referință geografică, ci un capital simbolic de apărat juridic.

Cea mai recentă înregistrare aprobată aparține Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Iași și poartă numele poetic „Golia Vin Memorabil, izvorât din Dealul Copoului”. Marca este valabilă până în 2034 și aduce o notă de nostalgie nobilă în peisajul economic: vinul care vorbește despre pământ, tradiție și istorie, dar într-un ambalaj modern, strategic.

Este important de precizat că nu toate cererile de înregistrare ajung să fie aprobate, iar multe dintre mărci expiră în timp. Dar chiar și așa, analiza celor 180 de cereri oferă o radiografie sinceră și curajoasă a unui oraș în continuă transformare. De la industria grea la servicii, de la producție la branding personal, de la cooperative la festivaluri independente – Iașul nu și-a pierdut numele, ci și l-a multiplicat. L-a înscris pe etichete, pe firme, pe vinuri, pe acte notariale și pe diplome de meditații. Un oraș care își scrie economia nu doar în bilanțuri contabile, ci și în limbajul identității.  

Dan DIMA