Iașul celor peste 1.000 de divorțuri. Copiii ajung captivi în procese

* despărțirea părinților poate declanșa conflicte care afectează ani la rând viața copiilor *  Asociația „Justiție pentru Minori” Iași cere schimbări în sistemul judiciar, astfel încât minorii să fie reprezentați și protejați efectiv

În județul Iași au fost înregistrate 1.002 divorțuri în 2025, față de 933 în anul precedent. Fenomenul continuă să ridice probleme serioase privind protecția copiilor. La nivel național, numai în august 2026 au fost înregistrate 2.105 divorțuri, potrivit Institutului Național de Statistică. Dincolo de despărțirea legală a părinților, există o realitate mai puțin vizibilă: copiii care ajung în centrul disputelor familiale și al unor proceduri judiciare pentru care sistemul nu este întotdeauna pregătit.

Copilul, prins între drepturile părinților

Stabilirea locuinței minorului, exercitarea autorității părintești, programul de vizitare sau deciziile privind educația pot transforma despărțirea într-un conflict de durată. În asemenea situații, fiecare părinte își susține propriile drepturi, dar interesele copilului nu coincid întotdeauna cu solicitările adulților.

Asociația „Justiție pentru Minori” Iași atrage atenția asupra necesității unei reprezentări juridice adaptate nevoilor minorilor. Una dintre propunerile promovate în 2026 vizează introducerea avocatului curator al copilului, după modele aplicate în alte state europene.

Rolul acestuia ar fi să apere interesele minorului în procedurile judiciare, inclusiv atunci când există conflicte între părinți. Propunerea a fost discutată în cadrul unei reuniuni profesionale organizate la Cluj-Napoca, cu participarea unor specialiști din România și Italia.

„Pentru noi, acesta este sensul adevărat al unei justiții pentru minori: să nu vorbim despre copil fără copil și să nu construim soluții pentru el fără să îi înțelegem realitatea”, a declarat avocata Geta Lupu, președinta Asociației „Justiție pentru Minori” Iași.

Copiii, obligați să povestească repetat experiențele traumatizante

Problemele devin și mai grave atunci când minorii sunt victime ale violenței sau abuzurilor. În lipsa unor mecanisme eficiente de cooperare instituțională, copilul riscă să fie audiat de mai multe ori și să retrăiască experiențele traumatizante.

Specialiștii reuniți în cadrul dezbaterilor organizate de asociație au identificat mai multe vulnerabilități: insuficienta pregătire a profesioniștilor, lipsa protocoalelor comune între instituții și absența unor standarde unitare de intervenție.

Printre soluțiile propuse se numără înregistrarea audierilor, desemnarea unui manager de caz și formarea unor echipe multidisciplinare, alcătuite din juriști, psihologi și asistenți sociali. Scopul este reducerea procedurilor repetate și evitarea revictimizării.

Școala ajunge în mijlocul conflictelor familiale

Un alt aspect semnalat de Asociația „Justiție pentru Minori” privește efectele conflictelor parentale asupra educației. Neînțelegerile dintre adulți pot ajunge în școli, unde profesorii și conducerile unităților de învățământ trebuie să gestioneze situații juridice delicate.

În cadrul dezbaterilor din septembrie 2026, specialiștii au discutat despre necesitatea consilierii juridice pentru instituțiile școlare și despre educația juridică a elevilor. Copiii trebuie să își cunoască drepturile, dar și să beneficieze de sprijin atunci când familia traversează o criză.

„Discuțiile despre avocatul curator, prevenirea revictimizării, dreptul școlar și abordarea pluridisciplinară trebuie să se transforme în mecanisme concrete de protecție”, a subliniat Geta Lupu.

Pentru asociația ieșeană, schimbarea presupune colaborarea reală dintre instanțe, avocați, școli și serviciile sociale. Cele peste 1.000 de divorțuri înregistrate într-un singur an în Iași nu arată câți copii au fost implicați și nici câți au ajuns ulterior în litigii. Cifrele descriu amploarea despărțirilor, nu și consecințele asupra minorilor.

Problema esențială rămâne însă aceeași: copilul nu trebuie să devină partea fără apărare într-un conflict pe care nu l-a provocat.

Teona SOARE