Iașul crește, Moldova rămâne săracă. Cheltuielile înghit 85% din venituri

* datele publicate de INS la finele săptămânii trecute arată că veniturile gospodăriilor cresc mai lent decât cheltuielile * Regiunea Nord-Est rămâne vulnerabilă economic, iar diferențele dintre Iași și comunitățile rurale sunt vizibile inclusiv pe piața muncii

Iașul concentrează investiții, universități și oportunități profesionale, dar dezvoltarea municipiului nu se reflectă uniform în nivelul de trai al familiilor din Moldova. Cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică arată că o gospodărie din România cheltuiește, în medie, 8.015 lei lunar, din venituri de 9.444 de lei. În regiunea Nord-Est, decalajele economice continuă să afecteze veniturile, ocuparea și puterea de cumpărare.

Cheltuielile cresc mai repede decât veniturile

Potrivit datelor INS publicate la finele săptămânii trecute, veniturile medii lunare ale gospodăriilor au ajuns la 9.444 de lei în primul trimestru din 2026, în creștere cu 3,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. Cheltuielile au avansat însă cu 4,5%, până la 8.015 lei lunar. Astfel, aproape 85% din venituri sunt absorbite de cheltuielile curente.

Numai alimentele și băuturile nealcoolice reprezintă 31,4% din cheltuielile de consum, respectiv 1.456 de lei lunar pe gospodărie. Pentru locuință, apă, electricitate și gaze, media ajunge la 943 de lei. În Nord-Est, vulnerabilitatea este accentuată de veniturile mai reduse. În trimestrul al treilea din 2025, venitul mediu lunar al unei gospodării era de 7.846 de lei, sub media națională.

Iașul și satele județului, două realități economice

Diferențele dintre urban și rural sunt vizibile și în statisticile din 2026. În primul trimestru, o gospodărie din mediul urban a înregistrat venituri medii lunare de 10.496 de lei, de aproximativ 1,3 ori mai mari decât în mediul rural.

În județul Iași, contrastul se reflectă inclusiv pe piața muncii. La sfârșitul lunii februarie 2026, AJOFM înregistra 9.685 de șomeri, dintre care 8.221 proveneau din mediul rural. Rata șomajului înregistrat era de 3,47%. Dezvoltarea municipiului nu elimină, așadar, dificultățile economice ale comunităților din restul județului, unde accesul la transport, calificare și locuri de muncă rămâne esențial.

Românii cumpără mai puțin și caută produse ieftine

Diferențele regionale au fost analizate în cadrul dezbaterii digitale „Viața noastră de zi cu zi”, organizată de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC), platformă de dialog și reprezentare a mediului de afaceri, care reunește companii și asociații din comerț, producție, distribuție, HoReCa și comunicare.

Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România, a atras atenția că presiunea asupra bugetelor se vede deja în magazine. Consumatorii compară prețurile, aleg produse mai ieftine și renunță la achizițiile neesențiale.

Presiunea este confirmată și de evoluția salariilor. În iulie 2026, câștigul salarial mediu net a ajuns la 5.820 de lei, însă creșterea nominală nu a compensat integral scumpirile, puterea de cumpărare fiind mai redusă decât în aceeași lună a anului precedent.

Cum poate Iașul să tragă după el întreaga Moldovă

Analistul economic Laurian Lungu consideră că reducerea decalajelor nu presupune uniformizarea regiunilor, ci investiții în infrastructură și mobilitate, astfel încât comunitățile mai puțin dezvoltate să beneficieze de oportunitățile polilor economici.

La rândul său, Sorin Dinu, analist economic și reprezentant al INS, indică investițiile, dezvoltarea competențelor profesionale și întoarcerea românilor din străinătate drept factori importanți pentru o dezvoltare echilibrată.

Pentru Nord-Est, miza este ca dezvoltarea Iașului să genereze beneficii și în restul regiunii. Datele din 2026 arată însă că majorarea veniturilor nu garantează creșterea nivelului de trai atunci când cheltuielile avansează mai repede, iar oportunitățile economice rămân distribuite inegal.

Dan DIMA