Iașul de pe hârtie este spectaculos. Cel din realitate își pierde răbdarea

Primăria Iași vorbește din nou despre un oraș european, inteligent, verde și modern. În comunicatele oficiale, totul pare spectaculos: aproape 166 de milioane de euro din fonduri europene, zece proiecte majore, tramvaie noi, școli moderne, spații verzi, clădiri eficiente energetic și un centru istoric complet revitalizat. Pe hârtie, Iașul pare că se pregătește să devină unul dintre cele mai moderne orașe din România. Realitatea din teren spune însă o cu totul altă poveste.

În timp ce administrația locală prezintă investițiile drept o revoluție urbană, ieșenii continuă să circule pe șantiere interminabile, să piardă zeci de minute în trafic și să suporte un transport public care funcționează adesea la limita capacității. Multe dintre proiectele prezentate cu entuziasm nu sunt lucrări în execuție, ci doar contracte semnate, documentații sau investiții care vor începe efectiv peste luni sau chiar ani.

Noile garnituri de tramvaie, în 2029

Cel mai bun exemplu îl reprezintă transportul public. Primăria vorbește despre zece tramvaie noi și despre reabilitarea liniilor de tramvai, însă termenul pentru livrarea noilor garnituri este 2029. Până atunci, ieșenii vor continua să circule cu ce a reușit municipalitatea să adune, iar șantierele de pe principalele artere vor rămâne o constantă. Nici modernizarea traseului Podu Roș - Anastasie Panu nu se va încheia înainte de sfârșitul lui 2028, ceea ce înseamnă încă ani întregi de restricții într-una dintre cele mai aglomerate zone ale orașului.

Și în educație, promisiunile sunt impresionante, dar efectele vor întârzia. Extinderile de școli, noile săli de sport și creșa modernă au termene de finalizare care merg până în 2029. Pentru părinții și elevii care se confruntă astăzi cu lipsa spațiilor și cu infrastructura depășită, beneficiile rămân, deocamdată, doar în prezentările oficiale.

Marile proiecte nu rezolvă problemele cotidiene ale cartierelor

La capitolul regenerare urbană, administrația vorbește despre restaurarea Filarmonicii, reamenajarea zonei Teatrului Național și lucrări la Catedrala Mitropolitană. Sunt proiecte importante pentru imaginea orașului, dar ele nu rezolvă problemele cotidiene ale cartierelor în care trotuarele sunt degradate, locurile de parcare insuficiente, iar infrastructura rutieră continuă să fie depășită de dezvoltarea accelerată a municipiului.

Nici promisiunea privind extinderea spațiilor verzi nu este lipsită de semne de întrebare. Regenerarea a peste 57.000 de metri pătrați sună spectaculos în cifre, însă pentru mulți ieșeni realitatea înseamnă în continuare cartiere sufocate de beton, dezvoltări imobiliare care reduc constant suprafețele verzi și lipsa unor parcuri mari în noile zone rezidențiale.

În paralel, Primăria continuă să vorbească despre investiții inteligente și digitalizare, în timp ce numeroase servicii publice sunt încă greoaie, iar birocrația rămâne una dintre cele mai frecvente nemulțumiri ale cetățenilor.

Între promisiunile prezentate în conferințe și viața de zi cu zi există încă o diferență majoră

Cei aproape 166 de milioane de euro reprezintă, fără îndoială, o oportunitate uriașă pentru dezvoltarea Iașului. Însă între promisiunile prezentate în conferințe și viața de zi cu zi există încă o diferență majoră. Orașul are nevoie nu doar de proiecte aprobate și randări spectaculoase, ci de investiții terminate la timp, șantiere închise și rezultate vizibile pentru locuitori.

Până atunci, imaginea Iașului rămâne una a contrastelor: pe de o parte, comunicate pline de optimism despre „orașul viitorului”, iar pe de altă parte, un prezent marcat de trafic sufocant, lucrări întârziate și investiții care, în mare parte, există încă mai degrabă în calendarele administrative decât în realitatea de pe străzile municipiului.

Carmen DEACONU