Iașul, depășit clar de Galați în cursa pentru banii din PNRR

În Moldova, Galațiul depășește clar Iașul, cu peste 95 milioane lei utilizați, în timp ce Suceava a ajuns la 63,1 milioane lei, Neamț la 61,5 milioane lei, Bacăul la 52,3 milioane lei, iar Vasluiul la 52,8 milioane lei

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a publicat una dintre cele mai importante radiografii financiare ale României ultimilor ani: situația fondurilor europene atrase de consiliile județene în perioada 2020–2025. Iar cifrele arată fără echivoc unde se dezvoltă România cu viteză și unde administrațiile locale încă se luptă să țină pasul cu marile investiții europene.

La nivel național, până în prezent, consiliile județene din România au semnat 208 contracte de finanțare prin Politica de Coeziune, în valoare totală de aproximativ 15 miliarde de lei, din care circa 9 miliarde reprezintă contribuția Uniunii Europene. În paralel, prin PNRR, administrațiile județene au atras contracte de peste 4,5 miliarde de lei, iar gradul de absorbție raportat la sumele utilizate a ajuns la 48,37%.

Dar dincolo de procente și tabele se ascunde adevărata competiție dintre județe: lupta pentru dezvoltare, infrastructură, spitale, drumuri și supraviețuire economică.

Iașul, printre liderii Moldovei, dar încă departe de potențialul real

Potrivit datelor oficiale, Consiliul Județean Iași a utilizat până acum fonduri PNRR în valoare de 71,73 milioane de lei, ceea ce plasează județul într-o poziție relativ bună la nivel regional și național.

În Moldova, doar Galațiul depășește clar Iașul, cu peste 95 milioane lei utilizați, în timp ce Suceava a ajuns la 63,1 milioane lei, Neamț la 61,5 milioane lei, Bacăul la 52,3 milioane lei, iar Vasluiul la 52,8 milioane lei.

Pentru un județ ca Iași, considerat motor economic și universitar al întregii regiuni de Nord-Est, suma atrasă ridică serioase semne de întrebare. Mai ales că Iașul, cel mai mare pol urban al Moldovei, nu reușește să domine detașat clasamentul investițiilor europene, în condițiile în care are nevoie disperată de infrastructură mare, spitale moderne, drumuri rapide și proiecte capabile să reducă decalajele istorice față de vestul țării.

Moldova continuă să lupte pentru recuperarea decalajelor istorice

Datele publicate de MIPE confirmă ceea ce economiștii și experții avertizează de ani de zile: Moldova rămâne una dintre cele mai vulnerabile regiuni ale Uniunii Europene, iar fondurile europene reprezintă aproape singura șansă reală pentru accelerarea dezvoltării.

În timp ce județe din Transilvania și vestul țării au construit ecosisteme administrative extrem de eficiente în atragerea banilor europeni, multe administrații din est încă se confruntă cu lipsa proiectelor mature, birocrație excesivă și capacitate administrativă redusă.

Totuși, există și semnale puternice că regiunea începe să recupereze teren.

Iașul, Bacăul, Suceava și Neamțul au început să dezvolte proiecte majore în infrastructură, sănătate și digitalizare, iar presiunea publică pentru autostrăzile A7 și A8 a forțat statul român să accelereze investițiile în estul țării.

Șocul clasamentului: județe-surpriză care au depășit marile centre

Cifrele publicate de Minister produc și surprize uriașe. Una dintre ele este Bistrița-Năsăud, care apare drept campioană absolută la utilizarea fondurilor PNRR, cu peste 304 milioane de lei — o valoare spectaculoasă, care depășește detașat județe mult mai mari și mai dezvoltate economic.

Sibiul a utilizat peste 116 milioane lei, Galațiul peste 95 milioane lei, Ilfovul peste 89 milioane lei, Oltul aproape 88 milioane lei, iar Gorjul peste 84 milioane lei.

În contrast, există județe care aproape au dispărut din competiția fondurilor europene: Teleorman – doar 448.000 lei, Tulcea – 2,6 milioane lei, Alba – 3,9 milioane lei, Harghita – 5,7 milioane lei, Giurgiu – 7,3 milioane lei.

Aceste discrepanțe uriașe arată că România dezvoltării europene merge în viteze complet diferite.

Bătălia pentru miliardele europene abia începe

Ministerul Investițiilor precizează că procesul de contractare este încă în desfășurare și că perioada de eligibilitate se întinde până în 2029–2030 pentru fondurile de coeziune și până în august 2026 pentru proiectele finanțate prin PNRR.

Cu alte cuvinte, adevărata cursă pentru miliardele europene este abia la început.

Iar pentru Iași și întreaga Moldovă, următorii doi-trei ani ar putea deveni decisivi. Dacă administrațiile locale vor reuși să accelereze absorbția și implementarea proiectelor, regiunea poate recupera o parte din decalajele istorice față de vestul țării.

Dacă nu, există riscul ca Moldova să rămână din nou captivă într-un cerc al subdezvoltării, în timp ce alte regiuni ale României vor continua să avanseze cu viteze tot mai mari.

Autostrăzile, spitalele și infrastructura – adevăratul test al Moldovei

În realitate, miza fondurilor europene nu mai este doar una contabilă. Nu mai vorbim doar despre tabele și procente, ci despre șansa unei întregi regiuni de a ieși din izolare.

Autostrada A8, Autostrada Moldovei A7, spitalele regionale, modernizarea căilor ferate, digitalizarea administrației și dezvoltarea economică depind direct de capacitatea autorităților de a transforma miliardele europene în proiecte concrete.

Iar presiunea este uriașă: Uniunea Europeană oferă bani, însă timpul curge rapid, iar competiția dintre județe devine tot mai dură.

Pentru Iași, miza este enormă: să confirme că este adevărata capitală economică și administrativă a Moldovei sau să riște să fie depășit de județe care au înțeles mai repede cum se joacă noua cursă a dezvoltării europene.

Daniel BACIU