Iașul devine capitala economiei sociale

La aceeași masă sunt așteptați antreprenori sociali, finanțatori, experți europeni și autorități. Tema contează mai ales pentru Moldova, o regiune în care inițiativele locale au nevoie de finanțare, parteneriate și capacitate administrativă pentru a crește.

Dincolo de discursuri, conferința pune în discuție o miză practică: cum pot fi transformate ideile sociale în proiecte viabile, capabile să creeze locuri de muncă, servicii comunitare și soluții pentru persoane vulnerabile. Mai este considerată luna economiei sociale.

322 de întreprinderi sociale active: semnalul unei piețe care încearcă să crească

Potrivit AJOFM, județul Iași are 322 de întreprinderi sociale active și alte 4 de inserție. Cifrele arată că economia socială nu mai poate fi tratată ca o zonă marginală, ci ca un sector aflat în căutarea unei direcții clare de dezvoltare. Economia socială nu înseamnă doar caritate. O întreprindere socială trebuie să funcționeze economic, dar și să întoarcă o parte importantă din activitate către comunitate.

Astfel de organizații pot angaja persoane vulnerabile, pot furniza servicii comunitare sau pot activa în domenii precum educația, sănătatea, alimentația, curățenia, recuperarea, îngrijirea ori sprijinul pentru copii și adulți.

Fondurile europene, miza antreprenorilor din Moldova

Pentru antreprenorii din Iași și din Regiunea Nord-Est, fondurile europene rămân una dintre principalele surse de dezvoltare.

În 2026, una dintre liniile importante vizează modernizarea microîntreprinderilor, cu granturi între 100.000 și 300.000 de euro pe proiect. Bugetul apelului este de peste 20 de milioane de euro, iar județele vizate sunt Iași, Bacău, Botoșani, Neamț, Suceava și Vaslui.

Finanțările pot susține investiții în echipamente, digitalizare, spații de lucru, eficiență energetică sau servicii noi. Pentru întreprinderile sociale, astfel de bani pot face diferența între un proiect care funcționează la limită și unul care poate angaja oameni, extinde servicii și rămâne relevant după finalizarea grantului. Proiectele trebuie să fie bine construite, cu planuri solide, cofinanțare, indicatori, rezultate măsurabile și capacitate administrativă.

Pentru multe organizații mici, tocmai aceste cerințe sunt cele mai dificile.

De ce contează conferința EFT 2026 pentru Iași

EFT 2026 poate funcționa ca o punte între inițiativele locale și mecanismele europene de finanțare. La Iași vor fi discutate teme precum politicile publice, investițiile de impact, incluziunea, economia socială și viitorul muncii.

Pentru Moldova, discuția este importantă într-un context în care diferențele dintre urban și rural rămân vizibile, iar unele comunități au acces limitat la oportunități.

Economia socială poate interveni tocmai în aceste zone fragile: acolo unde piața clasică investește prea puțin, iar administrația nu poate acoperi singură toate nevoile.

Dan DIMA