Iașul, în epicentrul riscului seismic. Un „tunel energetic” canalizează undele cutremurelor direct spre Moldova!

* renumitul fizician ieșean Silviu Gurlui susține că respectivul canal tectonic se întinde pe o distanță de aproximativ 1.100 km, pornind din nordul Mării Egee și traversând Macedonia, Bulgaria, sudul României și ajungând până în nord-estul țării * are o lățime activă de până la 150 km, iar în centrul său, în așa-numitul „miez energetic” cu o lățime de 50–70 km, se află chiar municipiul Iași! * această structură tectonică favorizează propagarea rapidă și amplificată a undelor seismice – în special a celor de adâncime intermediară (60–120 km), cum sunt cele generate în Grecia sau Anatolia

Iașul este, din nou, în atenția experților în seismologie, după ce cutremurul produs în Grecia pe 13 mai 2025, la ora 22:51 UTC, a fost resimțit cu intensitate ridicată în estul României, în special în zona Moldovei. Deși în București și în sudul țării mișcarea seismică a fost abia perceptibilă, în orașe precum Iași, Galați, Vaslui sau Cernăuți, oscilațiile solului au fost clare și viguroase. Explicația stă într-un fenomen geofizic confirmat de specialiști: existența unui canal tectonic invizibil, care acționează ca un „tunel energetic” pentru undele seismice, dirijându-le direct din Grecia către Moldova.

Un culoar subteran de 1.100 km care amplifică mișcările solului

Renumitul fizician ieșean Silviu Gurlui, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, susține că respectivul canal tectonic se întinde pe o distanță de aproximativ 1.100 km, pornind din nordul Mării Egee și traversând Macedonia, Bulgaria, sudul României și ajungând până în nord-estul țării. Are o lățime activă de până la 150 km, iar în centrul său, în așa-numitul „miez energetic” cu o lățime de 50–70 km, se află chiar municipiul Iași.

Această structură tectonică favorizează propagarea rapidă și amplificată a undelor seismice – în special a celor de adâncime intermediară (60–120 km), cum sunt cele generate în Grecia sau Anatolia.

Astfel, Iașul devine un punct de recepție privilegiat – dar periculos – pentru aceste vibrații. „Analiza oscilogramelor (care înregistrează viteza solului) arată că unda P – prima ajunsă – a avut amplitudini de 2–4 ori mai mari în estul și nord-estul României decât în sud. În București, semnalul a fost abia perceptibil, în timp ce în Galați și Iași vibrațiile au fost clare și susținute. Același comportament s-a observat la cutremurele externe din 2020 (Samos), 2017 (Egee), 2006 (Kythira). Undele seismice nu se propagă uniform în toate direcțiile. În cazul Balcanilor și al Moldovei, ele sunt ghidate de o structură tectonică coerentă, care pornește din nordul Mării Egee și traversează Macedonia, nordul Bulgariei, Giurgiu, Buzău, Vrancea, Galați, Vaslui, Iași și Cernăuți. Canalul este format din bazine tectonice, falii și alternanțe de roci dure și moi, care reflectă și ghidează eficient undele. Pe acest traseu, vitezele de propagare sunt mari, iar atenuarea este redusă”, susține prof. univ. dr. Silviu Gurlui.

Solul moale al Iașului agravează efectele

Pe lângă poziționarea geodinamică nefastă, un alt factor care crește riscul seismic în Iași este structura geologică a orașului. Zone întinse, precum Tătărași, Frumoasa, Bularga sau CUG, sunt construite pe soluri moi (loess, argilă, nisip) cu grosimi între 25 și 50 de metri. Acestea stau deasupra unui substrat dur aflat la adâncimi variabile între 30 și 80 de metri.

Această configurație favorizează apariția fenomenului de rezonanță seismică, prin care undele reflectate din adânc se suprapun cu cele venite ulterior, ducând la amplificări locale de 2 până la 5 ori ale mișcării solului – un risc major pentru clădirile înalte și neconsolidate.

Cartierele vulnerabile din Iași

Studiile Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP), derulate prin proiectul ROSEIS, au identificat cartierele Tătărași, Bularga, Țicău, Frumoasa, CUG și Podu Roș ca fiind cele mai expuse riscului de amplificare seismică. Acestea combină soluri moi cu blocuri înalte construite înainte de normele moderne de siguranță. În schimb, zonele Copou și Păcurari, situate pe un substrat mai dur și cu un strat moale subțire, prezintă un risc mult mai redus la cutremurele externe. „Este important de menționat că nu toate cartierele din Iași vor vibra la fel în cazul unui cutremur. Diferențele de grosime și compoziție ale stratului moale de sol, precum și variațiile de adâncime ale substratului dur, pot duce la comportamente locale foarte diferite. Studiile realizate în cadrul proiectului ROSEIS (Romanian Seismic Risk Evaluation System), coordonat de INFP, au arătat că în zone precum Tătărași, Frumoasa, Bularga și CUG, grosimea solurilor moi (loess, argile, nisipuri) variază între 25 și 50 m, în timp ce în zonele Copou și Păcurari aceste grosimi scad sub 10–15 m. Confirmări suplimentare vin din forajele geotehnice executate pentru lucrări de infrastructură majoră (Palas, Podu Roș, Tehnopolis), care au evidențiat prezența substratului dur la adâncimi de 30–80 m, în funcție de cartier”, mai spune renumitul fizician ieșean.

Cutremurele din Grecia pot ajunge la Iași în 4–5 minute

Specialiștii avertizează că un seism major produs în Grecia, cu magnitudinea peste 7,5 și o adâncime de 60–120 km, poate trimite unde seismice către Iași în doar câteva minute. „Dacă un cutremur major ar avea loc în Grecia (Mw ≥ 7.5), undele P și S s-ar canaliza pe același traseu către Moldova și ar ajunge în 4–5 minute în Iași. Un astfel de cutremur are o probabilitate estimată de 35–45% în următorii 30 de ani, mai ales dacă are loc în zona nordică a Mării Egee, la o adâncime intermediară (60–120 km) și cu direcție favorabilă de emisie. La Iași, un astfel de seism ar fi resimțit comparabil cu un cutremur moderat din Vrancea, provocând vibrații semnificative în cartierele cu sol moale. Efectele posibile includ fisuri în tencuieli, desprinderi de fațade, căderi de elemente nesecurizate și degradări în clădiri înalte neconsolidate (de exemplu, blocuri P+9 din Tătărași sau Podu Roș), fără a genera însă, în mod previzibil, prăbușiri structurale majore. Asta ar duce la riscuri reale pentru clădirile înalte și neconsolidate, chiar dacă epicentrul este la peste 900 km distanță”, spune fizicianul.

Pentru a limita impactul unui posibil cutremur major, un proiect legislativ intitulat „Legea PROTECTIS – pentru Siguranța Seismică a Clădirilor și Protecția Vieții” a fost depus de Silviu Gurlui (deputat AUR) în Parlament.

Acesta urmărește evaluarea detaliată a riscului seismic, consolidarea clădirilor vulnerabile și dezvoltarea unui sistem național de alertă și intervenție. „Pentru Iași, acest context înseamnă un risc seismic sporit atât din partea Vrancei, cât și din partea cutremurelor externe – și o nevoie reală de analiză, consolidare și planificare seismică adaptată realităților geologice locale. În acest sens, am depus în Parlament proiectul de lege intitulat Legea PROTECTIS – pentru Siguranța Seismică a Clădirilor și Protecția Vieții, care are ca scop reducerea riscurilor și atenuarea pierderilor potențiale provocate de un cutremur major”, transmite Silviu Gurlui.

Daniel BACIU