Iașul, invadat de mașini uzate: trei autoturisme second-hand la fiecare mașină nouă înmatriculată

* importurile de autoturisme second-hand continuă să explodeze la Iași, în timp ce interesul pentru mașinile noi scade dramatic * peste 10.000 de autoturisme second-hand înmatriculate la Iași în mai puțin de un an * în absența unor programe eficiente, a predictibilității fiscale și a unei strategii coerente de mobilitate, orașele vor continua să se transforme într-un muzeu ambulant al mașinilor uzate ale Europei

Tendința locală confirmă un fenomen național îngrijorător, care poziționează România printre puținele state din Europa unde piața auto este în declin.

Între 1 ianuarie și 1 noiembrie 2025, ieșenii au înmatriculat 10.431 autoturisme second-hand, în timp ce în aceeași perioadă au fost puse în circulație doar 3.195 mașini noi. Practic, pentru fiecare autoturism nou înmatriculat, în Iași apar trei vehicule uzate, majoritatea provenind din import.

În mod paradoxal, acest dezechilibru se accentuează la scurt timp după ce, în luna iulie, județul a înregistrat un record absolut — 492 de autoturisme noi. Deși părea începutul unei redresări, realitatea a demonstrat contrariul.

Comparațiile la nivel național sunt la fel de relevante: Constanța - 7.494 auto SH / 3.106 auto noi, Brașov - 9.286 SH / 3.394 noi, Cluj - 15.587 SH / 4.012 noi, Timiș - 13.971 SH / 3.402 noi.

Singurele zone unde autoturismele noi sunt mai numeroase decât cele second-hand sunt Bucureștiul și, într-o anumită măsură, Ilfovul. Capitala rămâne total atipică: 61.816 mașini noi înmatriculate în primele zece luni ale anului, față de doar 29.765 vehicule second-hand.

România, printre puținele țări europene cu scădere pe piața auto

Datele Asociației Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) arată că România este unul dintre puținele state europene unde înmatriculările de mașini noi sunt în scădere. În primele zece luni ale anului, s-au înmatriculat 121.609 autoturisme noi, cu 4,3% mai puține decât anul trecut.

Prin contrast, țările din blocul Central și Est-European raportează creșteri solide: Bulgaria de +13,5%, Ungaria +7,7%, Cehia +6,6%, Croația +8,2%, Polonia +7,6%, Slovenia +8,3%. Singurele state, în afară de România, care au consemnat scăderi sunt Slovacia (-1,2%) și Estonia.

Potrivit specialiștilor, situația din România este rezultatul unui amestec toxic între un program Rabla disfuncțional, haotic și întârziat, inflație ridicată, deprecierea veniturilor reale ale populației, scăderea creditării.

Politicile publice incerte și lipsa unui calendar previzibil pentru stimulentele de mediu au blocat deciziile de achiziție, în special în cazul mașinilor electrice.

Înmatriculările de mașini 100% electrice au scăzut cu 18,9% în România, până la 6.443 unități — a treia cea mai mare prăbușire din Europa. Doar Croația (-42,5%) și Estonia (-31%) stau mai prost.

În același timp, mașinile hibride (HEV + PHEV) au crescut cu 23,7%, însă aici România are o problemă structurală: este singura țară din Europa care nu reușește să diferențieze statistic tipurile de hibrizi. Această confuzie afectează analiza pieței și strategiile de mobilitate.

Pentru Iași, creșterea masivă a importurilor de mașini vechi are efecte directe: trafic mai intens în zone deja blocate, poluare crescută, presiune asupra infrastructurii limitate, extinderea parcurilor auto învechite.

În lipsa unor politici proactive și a unor măsuri de descurajare fiscală, trendul pare să continue și în 2026.

Explozia importurilor de autoturisme vechi nu este doar o statistică, ci un simptom al unei realități economice dure din Iași și din România. În absența unor programe eficiente, a infrastructurii de încărcare pentru electrice, a predictibilității fiscale și a unei strategii coerente de mobilitate, orașele vor continua să se transforme într-un muzeu ambulant al mașinilor uzate ale Europei. Daniel BACIU