Iașul mănâncă pe fugă și se îngrașă pe tăcute. Ce sunt „caloriile goale” și de ce devin periculoase

Iașul este un oraș care mănâncă pe fugă. Dimineața, în drum spre școală sau serviciu, coada se formează la covrigi calzi, merdenele, cafea cu sirop și produse dulci ambalate. La prânz, pentru mulți angajați din birouri, masă înseamnă comandă rapidă, pizza, burger, cartofi prăjiți sau ceva „de ronțăit”. Seara, după o zi lungă, apare recompensa: suc, ciocolată, biscuiți, înghețată, chipsuri. Toate par mici gesturi de confort. Însă, puse cap la cap, pot transforma alimentația zilnică într-o capcană.

„Caloriile goale aduc energie, dar aproape niciun beneficiu nutritiv. Ele vin mai ales din zahăr adăugat, făină albă, grăsimi de slabă calitate, produse ultraprocesate și băuturi îndulcite. Corpul primește combustibil, dar nu primește suficientă hrană reală. De aceea, un meniu poate fi bogat în calorii și, în același timp, sărac în nutrienți”, a atras atenția dr Raluca Daraban.

Potrivit DSP Iași, 5 din 10 adulți sunt supraponderali sau obezi, potrivit unui studiu INS. La copii, în grupa de vârstă 7-9 ani, excesul de greutate și obezitatea este de 31% la băieți și 28% la fete, iar obezitatea propriu-zisă la 14% dintre băieți și 10% dintre fete.

Organizația Mondială a Sănătății avertizează că băuturile îndulcite contribuie la excesul de calorii și la o calitate mai slabă a dietei, în special în rândul copiilor, iar obezitatea infantilă rămâne o problemă majoră în Europa.

Pericolul nu este o prăjitură mâncată ocazional sau un suc băut la o aniversare. Problema apare când aceste produse devin rutină. Zahărul lichid din sucuri și băuturi energizante se consumă ușor, fără senzație reală de sațietate. Produsele de patiserie combină făină albă, grăsimi și sare. Dulciurile ambalate pot înlocui gustările cu fructe, iaurt, nuci sau sandvișuri făcute acasă. În timp, organismul primește tot mai multe calorii, dar tot mai puține fibre, proteine și micronutrienți.

În Iași, cei mai expuși sunt exact cei care au zilele cele mai fragmentate: elevii care pleacă fără mic dejun, studenții care mănâncă în pauze, angajații care stau mult la birou, șoferii, navetiștii, părinții care cumpără „ceva rapid” pentru copii și persoanele în vârstă care aleg produse dulci sau de patiserie pentru că sunt accesibile și ușor de consumat. Nu este doar o problemă de voință, ci și una de ritm urban, venituri, timp și ofertă alimentară.

Medicii și nutriționiștii insistă, de regulă, pe o idee simplă: nu trebuie eliminat tot ce este plăcut, ci redus ceea ce devine automatism. „Un suc poate fi înlocuit cu apă sau ceai neîndulcit. O gustare dulce zilnică poate deveni un fruct, un iaurt simplu sau câteva nuci. O masă luată pe fugă poate include măcar o sursă de proteine și legume. Diferența nu o face perfecțiunea, ci repetiția”, a mai spus dr Raluca Daraban. Teona SOARE