Iașul nu mai vrea străini! Suceava solicită mii de muncitori asiatici!  

Pe de o parte, Iașul — un pol economic în plină ascensiune, un oraș care atrage investiții, dezvoltă industrii și „arde” constant forță de muncă. Pe de altă parte, Suceava — un județ cu una dintre cele mai ridicate rate ale șomajului din țară, dar care, paradoxal, importă masiv muncitori străini. Între aceste două realități se conturează una dintre cele mai tulburătoare enigme ale pieței muncii din România.

Un fenomen uriaș, aproape exploziv, se desfășoară în tăcere în estul României, iar epicentrul paradoxurilor se mută între două județe care par să trăiască realități complet opuse: Iași și Suceava. Două realități paralele care coexistă fără să se întâlnească.

Și totul începe de la cifre. Cifre care nu mai pot fi ignorate.

Deși este unul dintre cele mai dinamice centre economice din est, Iașul nu se află în topul județelor care solicită masiv muncitori străini. Este o anomalie aparentă. În mod logic, un oraș în expansiune ar trebui să tragă după el valuri de forță de muncă externă. Dar realitatea arată altceva: Iașul funcționează, încă, pe un model diferit — rotație internă a forței de muncă, mobilitate regională, poate o adaptare mai eficientă a pieței locale.

Sau… o rezistență tăcută în fața unui fenomen care, în alte zone, scapă de sub control.

Pentru că dacă Iașul este o enigmă prin absență, Suceava este un șoc prin exces. Iar asta deoarece ocupă locul patru la nivel național în ceea ce privește avizele de muncă pentru străini.

Suceava are 13.334 șomeri înregistrați official la AJOFM! Locul al doilea la nivel național! Neoficial, numărul depășește 20.000, marea majoritate nefiind luați în evidență! Dintre aceștia, cei mai mulți lucrează la negru. În plus, ca fapt divers sau ca anomalie, mai curând, în județ există o comună – Valea Moldovei, care are cei mai mulți șomeri din țară – 1.095! O comună în care mai bine de jumătate din forța de muncă activă este în șomaj! Cu toate acestea, angajatorii din Suceava s-au aflat, în ultimii ani, în topul solicitanților de avize de lucru pentru muncitorii străini!

Suceava ocupă locul patru la nivel național în ceea ce privește avizele de muncă pentru străini, județul fiind depășit doar de București, Ilfov și Constanța! Peste 8.000 de muncitori aduși în doar trei ani. Și totuși, același județ are peste 13.000 de șomeri înregistrați oficial. Este o contradicție brutală, greu de explicat și imposibil de ignorat.

Ce solicită angajatorii? Să nu credeți că personal ultracalificat, din domeniul IT sau al ingineriei cuantice, bucătari cu stele Michelin sau genii în ale roboticii, de exemplu. Vor manipulanți mărfuri, curieri, muncitori necalificați la demolarea cladirilor, captuseli zidarie, placi mozaic, faianta, gresie, parc, muncitori necalificați la asamblarea, montarea pieselor, ajutor bucatar, muncitori necalificați la spargerea si taierea materialelor de constructii, femei de serviciu , spălatori de vase, ambalatori manual… Ați citit bine! Meserii pentru care, în majoritatea cazurilor, nu sunt necesare calificări, pe care le pot face orice șomer de pe listele AJOFM!

Anul acesta, în doar două luni, 25.830 de persoane au dispărut, fără urmă, din evidențe

Cum este posibil ca un județ cu forță de muncă disponibilă să importe masiv lucrători? Răspunsul nu este simplu, dar indiciile sunt clare: diferențe de costuri, flexibilitate, disponibilitate pentru anumite tipuri de muncă, dar și un sistem care favorizează rapiditatea recrutării externe în detrimentul integrării locale. Practic, este mai ușor să aduci muncitori din Nepal sau Sri Lanka decât să reactivezi o parte din forța de muncă internă. Și astfel, paradoxul devine realitate: România are șomeri… și importă muncitori în același timp.

În 2025, peste 80.000 de muncitori străini pentru care au fost emise avize de angajare nu au mai solicitat prelungirea dreptului de ședere. Nu vorbim despre fluctuații normale. Vorbim despre o hemoragie sistemică. Practic, România „pierde” anual echivalentul unui oraș întreg. Iar începutul lui 2026 confirmă că nu a fost o anomalie: alte 25.830 de persoane au dispărut din evidențe în doar două luni.

Unde se duc? Aceasta este întrebarea care transformă statistica în thriller. O parte pleacă oficial din țară. Dar o parte - imposibil de cuantificat - rămâne. În economia gri. În contracte fantomă. În rețele informale. Sau, poate, deja pe drum spre Vest, folosind România ca platformă de lansare. Nu mai vorbim doar despre piața muncii, ci despre un mecanism migrator complex, în care controlul statului devine din ce în ce mai fragil.

Între Iași și Suceava se conturează, poate, cea mai clară imagine a acestei crize tăcute: un județ care nu a intrat încă în vortex… și unul care pare deja prins în el. Un contrast care nu doar că ridică semne de întrebare, ci anunță, posibil, direcția în care se îndreaptă întreaga țară.

Daniel BACIU