Iașul ocupă abia locul 20 în clasamentul național al zonelor atractive pentru afaceri

 * un nou clasament al celor mai atractive județe din România pentru mediul de afaceri scoate la iveală o discrepanță îngrijorătoare: județul Iași, al doilea cel mai populat din țară și un important centru universitar și medical, se află abia pe poziția 20 din 41 * în timp ce Bucureștiul, Timișul și Clujul domină prin infrastructură, investiții și dinamism economic, județul Iași rămâne în urma regiunilor din vest, în ciuda potențialului său evident

Clasamentul celor mai atractive județe pentru dezvoltarea afacerilor în România a fost realizat pe baza unei metodologii complexe, inspirată din modelul Forbes SUA și adaptată realităților economiei românești. În analiză au fost luați în considerare indicatori-cheie precum PIB-ul județean, investițiile străine directe, salariul mediu net, rata șomajului, infrastructura rutieră, feroviară și aeriană, numărul de companii active și accesul la educație și locuire.

București, Timiș și Cluj, motoarele economiei

Bucureștiul rămâne lider absolut, cu cel mai mare PIB, cel mai ridicat stoc de investiții străine și o infrastructură complexă. Timișul, pe locul 2, impresionează prin salarii peste medie, șomaj extrem de redus (1,2%) și o economie industrială puternică. Clujul, pe locul 3, se menține în top prin ecosistemul IT, sectorul educațional și antreprenorialul creativ. Aradul (locul 4) are un PIB de 32,7 mld. lei, șomaj de doar 0,9% și salarii în jur de 3.993 lei. Alba (locul 5) înregistrează un PIB de 28,7 mld. lei, salarii de 4.070 lei și o rată a șomajului de 2,9%. Bihorul (locul 6) atrage cu un PIB de 39,7 mld. lei și investiții străine de peste 1.442 mil. euro. Constanța (locul 7) are un PIB impresionant de 67,1 mld. lei și salarii medii de 4.192 lei. Sibiul (locul 8) se remarcă prin salarii de top (4.682 lei) și o infrastructură industrială solidă. Argeșul (locul 9) menține poziția prin industrie auto, cu un PIB de 46,9 mld. lei și salarii de 4.187 lei. Brașovul (locul 10) are un PIB de 59,4 mld. lei, salarii de 4.695 lei și un climat economic stabil.

Județele de mijloc. Potențial prezent, dar neuniform valorificat

Pe locul 11, Caraș-Severin are un PIB de 17,3 mld. lei, salarii de 3.780 lei și șomaj de 2,1%. Gorjul (locul 12) înregistrează un PIB de 25,4 mld. lei și salarii de 4.162 lei. Oltul (locul 13) are un PIB de 21,4 mld. lei, salarii de 4.022 lei și o rată a șomajului de 5,2%. Sălajul (locul 14) raportează un PIB de 15,3 mld. lei, salarii de 3.853 lei și șomaj de 4,4%. Doljul (locul 15) atinge un PIB de 43,1 mld. lei, dar are cel mai mare șomaj din clasament – 6,8%. Bistrița-Năsăud (locul 16) are un PIB de 17,1 mld. lei și salarii de 3.704 lei. Harghita (locul 17) rămâne în urma altor județe prin salariile mici (3.542 lei) și șomaj de 3,4%. Hunedoara (locul 18) are un PIB de 25,3 mld. lei, salarii de 3.681 lei și șomaj de 3,7%. Buzăul (locul 19) raportează un PIB de 24,3 mld. lei, salarii de 3.552 lei și o rată a șomajului de 5%.

Iașul, la limita vizibilității economice -- locul 20 din 41

Deși este al doilea cel mai populat județ al țării, cu 991.509 locuitori, și are un PIB de 61 miliarde lei, Iașul se clasează abia pe locul 20. Salariul mediu net este printre cele mai mari (4.880 lei), iar viața academică și medicală sunt piloni puternici în regiune. Cu toate acestea, nivelul investițiilor străine directe (558,89 milioane euro) este modest comparativ cu alte județe similare, iar infrastructura de transport continuă să fie un punct slab: lipsa autostrăzilor, conexiuni feroviare lente, și un aeroport încă subdezvoltat. Clasamentul arată clar că dezvoltarea economică din România este inegală. În timp ce vestul și centrul țării accelerează datorită infrastructurii și investițiilor, estul – în special Iașul – rămâne într-o zonă de stagnare relativă. Resursele umane și academice sunt semnificative, dar insuficient valorificate în lipsa unei strategii coerente și a unei infrastructuri moderne. Poziția 20 pentru Iași nu este doar un loc pe o listă, ci un avertisment privind potențialul risipit.

Dan DIMA